NATO trimite mai multe trupe în estul Europei, de vreme ce nu mai este legată de vechile angajamente față de Rusia

În contextul invaziei ruse în Ucraina, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat la sfârşitul săptămânii trecute că Alianţa Nord-Atlantică nu mai este legată de vechile sale angajamente faţă de Moscova de a nu desfăşura mai multe trupe în estul Europei.

Conform declaraţiei secretarului general adjunct Mircea Geoana, Alianţa nu mai are „nici o restricţie” pentru a se dota cu o „postură robustă pe flancul estic”

NATO trimite mai multe trupe în estul Europei

Alianţa Nord-Atlantică trimite mai multe trupe în estul Europei, în ciuda faptului că actul fondator privind relaţiile dintre NATO şi Rusia, semnat în urmă cu 25 de ani, prevedea printre altele măsuri ce vizau „prevenirea oricărei concentrări de forţe convenţionale”, în special în Europa Centrală şi de Est.

RomaniaTV

Simona Halep, implicată într-un triunghi amoros. Cine este bărbatul pentru care a renunţat la TOT!

Observatornews.ro

"Nu mai pot dormi noaptea". Românii afectaţi de taxele lui Trump se tem că joburile lor vor dispărea

Dar, odată luată decizia de a ataca Ucraina şi a rupe astfel orice dialog cu Alianţa, Rusia singură a „invalidat conţinutul acestui Act fondator”, a subliniat Mircea Geoană într-un interviu,

Ruşii „s-au angajat atunci să nu agreseze vecinii, ceea ce fac acum, şi să ţină consultări regulate cu NATO, ceea ce nu fac”, a menţionat Mircea Geoană. Actul fondator „pur şi simplu nu funcţionează, din cauza Rusiei”, a continuat secretarul general adjunct al NATO.

Conform declaraţiei secretarului general adjunct Mircea Geoana, Alianţa nu mai are „nici o restricţie” pentru a se dota cu o „postură robustă pe flancul estic”.

În anul 2017, Alianţa Nord-Atlantică a desfăşurat grupuri tactice multinaţionale în ţările baltice şi în Polonia pentru a descuraja Rusia, apoi a trimis întăriri după invazia rusă a Ucrainei la sfârşitul lunii februarie.

În prezent, ţările baltice doresc o prezenţă a NATO şi mai importantă şi îi cer în special să dezvolte brigăzi, în loc de grupuri tactice mai puţin importante.

Miniştrii apărării din NATO au anunţat că se vor întâlni la jumătatea lui iunie pentru a discuta această problemă, iar liderii Alianţei ar urma să aprobe deciziile în cursul unui summit care se va ţine la Madrid, mai târziu în aceeaşi lună.

În prezent, ţările baltice doresc o prezenţă a NATO şi mai importantă şi îi cer în special să dezvolte brigăzi, în loc de grupuri tactice mai puţin importante

Transporturile NATO de arme din Ucraina considerate de Rusia drept „ţinte”

Într-o altă ordine de idei, Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, a declarat, miercuri, 25 mai, că armata rusă va considera transporturile NATO care livrează arme în Ucraina drept „ţinte care urmează să fie distruse”.

„Statele Unite şi aliaţii lor din NATO continuă să pompeze arme în Ucraina”, a declarat ministrul rus Şoigu la o conferinţă a oficialilor din Ministerul Apărării, în cea de-a 70-a zi a ceea ce Rusia numeşte „operaţiune militară specială” în Ucraina.

„Considerăm orice transport al Alianţei Nord-Atlantice sosind pe teritoriul ţării cu arme sau materiale destinate armatei ucrainene ca ţinte ce trebuie distruse”, a adăugat el, în contextul în care livrările de armament către Ucraina au crescut în ultimele săptămâni.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat de asemenea că a dezactivat şase gări din Ucraina, folosite cu scopul de a livra forţelor ucrainene arme de fabricaţie occidentală în estul ţării prin bombardarea surselor lor de alimentare.

Nu s-a putut verifica în mod independent informaţia, şi nu s-a precizat ce fel de arme de fabricaţie occidentală au fost furnizate forţelor ucrainene prin acele gări. Nu a existat imediat o reacţie din partea Kievului.

Așadar, se pare că NATO va trimite în continuare mai multe trupe, dar și armament în estul Europei.