Nici ploile nu ne ajută. Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea rămâne închisă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Autoritățile pregătesc prelungirea cu încă o lună, până pe 30 noiembrie, a măsurii care permite Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile de energie în cazul unei crize.

Propunerea vine în contextul în care ambele reactoare ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă sunt oprite din cauza secetei prelungite. Debitul extrem de redus al Dunării afectează direct posibilitatea de răcire a instalațiilor.

Măsura a fost adoptată inițial prin hotărâre de guvern pe data de 7 august, cu valabilitate până la 31 august. Ulterior, ea a fost prelungită succesiv până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie. În prezent, documentele de fundamentare indică necesitatea unei noi prelungiri, deși aceasta nu a fost încă aprobată definitiv.

Contextul opririi reactoarelor de la Cernavodă

Unitatea numărul unu a fost oprită în condiții de siguranță la data de 28 iulie, iar unitatea numărul doi la 13 august. Ambele opriri au fost efectuate conform procedurilor stricte de securitate, din cauza alimentării insuficiente cu apă de răcire. Nivelul scăzut al Dunării a făcut imposibilă menținerea parametrilor tehnici necesari funcționării în siguranță.

De la acea dată, țara funcționează fără contribuția energiei nucleare, care reprezintă o pondere importantă în structura producției naționale. Absența acestei surse pune o presiune suplimentară pe centralele pe cărbune, hidrocentrale și pe capacitățile de import. Rezultatul este o adecvanță redusă a sistemului electroenergetic, mai ales în intervalul orar de vârf de seară.

Propunerea de prelungire a măsurilor de criză

Documentele elaborate la nivelul Ministerului Energiei prevăd extinderea termenului de aplicare a restricțiilor până la sfârșitul lunii noiembrie. Această propunere are la bază analize care arată că redresarea condițiilor hidrologice ar putea întârzia cel puțin până în prima jumătate a lunii viitoare. Astfel, autoritățile vor să aibă la îndemână instrumentele legale necesare pentru a gestiona o eventuală criză.

Conform proiectului de act normativ, se estimează că vârful de sarcină de seară poate atinge valori de până la opt mii cinci sute de megawați. Această valoare ar putea fi depășită dacă temperaturile vor scădea semnificativ sub mediile multianuale. În aceste condiții, lipsa energiei nucleare ar amplifica riscul de dezechilibre în rețea.

Condițiile hidrologice și previziunile meteorologice

Prognozele privind regimul pluviometric indică o continuare a deficitului de umiditate în prima jumătate a lunii noiembrie. Documentul de fundamentare estimează că perioada necesară pentru revenirea hidraulicității la valori normale se va extinde cel puțin până la jumătatea lunii. În aceste condiții, reluarea funcționării grupurilor generatoare de la Cernavodă rămâne incertă.

Debitul fluviului la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea măcar a unei unități în luna noiembrie. Hidraulicitatea pe râurile interioare este de asemenea foarte scăzută, afectând atât producția hidroelectrică, cât și aportul de apă în amonte de centrală. Precipitațiile deficitare din ultimele luni au creat un context dificil pentru întreg sectorul energetic.

În plus, prognozele pentru a doua jumătate a lunii noiembrie arată posibilitatea unor perioade lungi cu nebulozitate ridicată. Acest fenomen va reduce contribuția energiei fotovoltaice în sistemul național, pe lângă efectul natural al scurtării zilelor. Combinat cu absența centralelor nucleare, acest factor adaugă presiune suplimentară asupra capacităților de acoperire a consumului.

Situația regională a centralelor nucleare

Riscurile pentru aprovizionare sunt analizate și în context regional. În Bulgaria, la centrala de la Kozlodui, un grup nuclear este retras din exploatare programat în perioada 8 octombrie – 19 noiembrie. Această situație reduce disponibilitatea regională cu aproximativ o mie de megawați.

În Ungaria, la centrala de la Paks, sunt programate mai multe retrageri succesive. În perioada 17 octombrie – 28 octombrie, producția este redusă cu aproximativ șapte sute cincizeci de megawați. Ulterior, în intervalul 28 octombrie – 3 noiembrie, reducerea ajunge la aproximativ o mie de megawați, iar între 3 noiembrie și 29 decembrie la aproximativ cinci sute de megawați.

În Cehia, la centrala de la Temelin, un grup nuclear este oprit programat în perioada 16 octombrie – 19 decembrie. Această indisponibilitate scade producția regională cu aproximativ o mie de megawați. Aceste opriri programate sunt luate în calcul în evaluarea posibilităților de import, într-o perioadă în care și România se confruntă cu un deficit de producție.

Riscuri pentru sistemul energetic național

Analiza Ministerului Energiei indică un risc real de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică. Deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf, între orele 17 și 21, reprezintă vulnerabilitatea principală. Limitarea posibilităților de import, în eventualitatea unei crize regionale de energie, reduce opțiunile de acoperire a consumului.

În lipsa unor rezerve suficiente de putere și energie pentru echilibrarea sistemului, pot apărea consecințe economice și sociale grave. Evaluările arată că echilibrarea corespunzătoare a sistemului electroenergetic ar putea deveni imposibilă. Acest lucru ar putea afecta funcționarea sigură a rețelei naționale și ar perturba piețele cuplate de energie electrică la nivel continental.

Grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum o mie două sute de megawați pe perioade scurte și cu nouă sute de megawați în condițiile rezervelor limitate de combustibil. Producția eoliană prezintă fluctuații mari, iar cea fotovoltaică este așteptată să scadă. Toate aceste elemente conturează un tablou de risc major pentru sezonul rece.