Nicușor Dan, la summitul lui Donald Trump fără drept de vot. România stă la masă, dar nu semnează

Summitul „Consiliului pentru Pace”, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, debutează joi, 19 februarie, la Washington, la ora 10:00 (17:00, ora României), potrivit programului oficial transmis de Administrația Prezidențială. România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, însă doar în calitate de observator, nu de stat membru.

Decizia vine în contextul în care Bucureștiul nu a aderat la organizația înființată în ianuarie de liderul de la Casa Albă, invocând neconcordanțe între Carta noii structuri și angajamentele internaționale deja asumate de România, în special cele care decurg din apartenența la Uniunea Europeană.

Un summit cu miză: viitorul Fâșiei Gaza și miliarde pentru reconstrucție

În centrul discuțiilor se află situația din Fâșia Gaza, dincolo de armistițiul fragil dintre Israel și Hamas. Potrivit corespondenților internaționali acreditați la Washington, liderii invitați vor analiza un plan amplu de reconstrucție și sprijin umanitar pentru teritoriul devastat de conflict.

Donald Trump a anunțat pe platforma sa, Truth Social, că statele participante ar fi promis deja contribuții în valoare totală de aproximativ 5 miliarde de dolari. În proiectul de statut consultat de presa americană, se precizează că un loc permanent în Consiliu ar presupune o contribuție minimă de 1 miliard de dolari din partea fiecărui stat membru.

Inițiativa este prezentată de administrația americană drept un mecanism global pentru prevenirea și soluționarea conflictelor, dar mai multe capitale europene au ridicat semne de întrebare privind modul de funcționare și compatibilitatea cu alte tratate internaționale.

Cine s-a alăturat și cine stă pe margine

Dintre cele peste 60 de state invitate, 27 au confirmat participarea ca membri. În Europa, doar Bulgaria, Ungaria, Albania și Kosovo au decis să adere formal.

Alte țări, inclusiv Italia, Grecia, Cipru și România, precum și Uniunea Europeană, au optat pentru statutul de observator. Asta înseamnă prezență la discuții, dar fără drept de vot în procesul decizional.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată la summit, însă va fi reprezentată de comisarul pentru Mediterana. Bruxelles-ul a transmis că are „o serie de întrebări” legate de prevederile Cartei, iar mai multe state au refuzat invitația tocmai din cauza acestor neclarități.

Pentru Nicușor Dan, prezența la Washington are și o puternică încărcătură simbolică. Relațiile dintre București și administrația Trump au traversat o perioadă delicată după anularea alegerilor prezidențiale din România, la finalul lui 2024, moment care a generat rezerve la Washington.

Șeful statului a explicat că participarea la această primă reuniune reprezintă un semnal de deschidere și clarificare diplomatică a relației bilaterale.

Totuși, el a precizat că nu are programată o întâlnire bilaterală cu Donald Trump în marja summitului. Discuțiile pentru o vizită oficială în SUA ar urma să continue în perioada următoare.

De ce nu poate România să devină membru

Principalul obstacol în calea aderării îl reprezintă prevederile Cartei „Consiliului pentru Pace”. Documentul stipulează, printre altele, că statele membre pot decide în comun impunerea de sancțiuni împotriva unor țări sau entități.

Or, România este obligată, ca stat membru al Uniunii Europene, să respecte mecanismul comun de sancțiuni al UE. O eventuală suprapunere sau contradicție ar pune Bucureștiul în situația de a încălca angajamente deja asumate.

Președintele a subliniat că analiza continuă și că o eventuală decizie privind aderarea ar putea necesita „săptămâni sau chiar luni”.

Lansat la sfârșitul lunii ianuarie, „Consiliul pentru Pace” este prezentat de Donald Trump drept o platformă globală pentru stabilitate, guvernanță și reconstrucție în zone afectate de conflicte.

Invitațiile au fost trimise către zeci de lideri din întreaga lume, inclusiv către Nicușor Dan. Însă condițiile financiare și implicațiile juridice ale statutului de membru au determinat mai multe state să adopte o poziție prudentă.

Pentru moment, România a ales să fie prezentă la masa discuțiilor, dar fără a semna angajamente care ar putea intra în coliziune cu obligațiile sale europene. Rămâne de văzut dacă „Consiliul pentru Pace” va deveni un nou pol de influență globală sau doar o inițiativă ambițioasă cu sprijin limitat.