Noi detalii din dosarul Viorel Pașca! Procurorii descriu mecanismul prin care ar fi fost exploatați oamenii neajutorați

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Procurorii susțin, în rechizitoriul trimis Tribunalului București, că gruparea coordonată de Viorel Pașca ar fi construit, pas cu pas, un sistem bine organizat prin care mii de persoane vulnerabile ajungeau sub controlul rețelei, într-un mecanism despre care anchetatorii afirmă că avea ca obiectiv principal obținerea unor câștiguri financiare consistente.

Potrivit documentelor din dosar, totul începea cu identificarea unor persoane aflate în situații extreme: bătrâni abandonați, oameni fără adăpost, persoane cu dizabilități fizice sau psihice, bolnavi externați din spitale ori oameni rămași fără sprijinul familiei. Lipsa unei rețele de protecție îi transforma, susțin procurorii, în ținte ușoare pentru grupare.

Persoanele vulnerabile ar fi fost ținute într-o stare de dependență

Anchetatorii afirmă că, odată ajunse în centrele controlate de Viorel Pașca, aceste persoane deveneau complet dependente de cei care le administrau viața de zi cu zi. În loc ca scopul principal să fie recuperarea și reintegrarea lor în societate, procurorii susțin că beneficiarii erau menținuți într-o stare de control permanent, fiind folosiți pentru generarea de venituri provenite atât din pensii, indemnizații și prestații sociale, cât și din donațiile atrase prin imaginea activităților caritabile.

13:20, 07 Jul 2026

Cine a știut primul de operațiunea procurorilor împotriva lui Viorel Pașca. Dezvăluirea făcută de Dragoș Pîslaru

10:40, 07 Jul 2026

Moarte suspectă după evacuarea din azilele lui Viorel Pașca. Toate privirile sunt acum spre rezultatul necropsiei

În rechizitoriu se arată că persoanele aflate în grijă nu aveau posibilitatea reală de a decide asupra propriei existențe, iar în cazul celor cu afecțiuni psihice lipsa unui reprezentant legal ar fi permis grupării să administreze veniturile acestora fără obstacole.

Un capitol important al anchetei vizează modul în care ar fi fost exploatată imaginea beneficiarilor.

Potrivit procurorilor, persoanele vulnerabile erau fotografiate în momentul preluării și ulterior, după ce primeau îngrijiri minimale, iar imaginile și poveștile lor erau publicate în campanii emoționale pe rețele sociale și în apariții media.

Scopul acestor materiale ar fi fost, potrivit procurorilor, crearea unei imagini de autentică activitate umanitară și atragerea unui număr cât mai mare de sponsorizări și donații.

Anchetatorii susțin că suferința oamenilor devenise astfel un instrument de marketing menit să alimenteze permanent fluxul financiar al grupării.

Beneficiarii erau priviți ca „surse de venit”

Din probele administrate, procurorii afirmă că persoanele găzduite nu erau considerate beneficiari ai unor servicii sociale, ci adevărate surse de câștig. Rechizitoriul descrie un mecanism prin care membrii grupării ar fi urmărit obținerea tuturor drepturilor bănești posibile pentru fiecare persoană aflată în grijă: pensii, indemnizații de handicap, prestații sociale și alte ajutoare financiare.

Pentru a maximiza aceste venituri, ar fi fost făcute demersuri pentru schimbarea domiciliului beneficiarilor, deschiderea de conturi bancare, obținerea certificatelor de handicap și administrarea directă a banilor încasați.

Procurorii mai susțin că, în unele cazuri, cardurile bancare ale beneficiarilor erau păstrate și folosite de membrii grupării, iar sumele virate în conturi erau retrase aproape integral.

Ancheta vizează și modul în care ar fi fost obținute documentele necesare accesării prestațiilor sociale.

Procurorii susțin că existau relații cu funcționari implicați în emiterea actelor de identitate, efectuarea anchetelor sociale și acordarea certificatelor de handicap. În unele situații, anchetele sociale ar fi prezentat cazurile într-o situație mai gravă decât cea reală, facilitând astfel acordarea unor indemnizații mai mari.

Potrivit procurorilor, toate aceste demersuri ar fi făcut parte dintr-un mecanism infracțional construit pentru a transforma persoanele vulnerabile într-o sursă constantă de venit, sub aparența unei activități caritabile și a unui demers umanitar.