Vicepremierul Marian Neacșu a prezentat luni, 16 noiembrie, planul Guvernului pentru reforma administrației publice și a companiilor de stat. Măsurile anunțate vizează o restructurare amplă a aparatului bugetar, de la ministere și instituții teritoriale până la societățile în care statul deține pachetul majoritar de acțiuni.
Printre obiective se numără reducerea numărului de funcții de conducere, comasarea unor instituții și eliminarea structurilor care dublează atribuțiile altor autorități.
Mai puțini angajați și structuri administrative reorganizate
Una dintre principalele ținte ale Executivului este diminuarea aparatului administrativ, atât la nivel central, cât și în teritoriu. Guvernul vrea să reducă cheltuielile prin comasarea serviciilor-suport și extinderea digitalizării.
Potrivit lui Marian Neacșu, nu este justificat ca fiecare instituție județeană aflată în subordinea ministerelor să aibă propriile servicii de contabilitate, audit, logistică sau juridic. Aceste departamente ar putea fi reunite într-o singură structură bugetară la nivelul fiecărui județ.
În paralel, autoritățile intenționează să reducă numărul instituțiilor de control, prin comasarea unor organisme și orientarea activității acestora mai mult către prevenție decât către sancționare.
O altă variantă analizată presupune reorganizarea instituțiilor județene prin transferarea lor la nivel regional sau integrarea în structura ministerelor de resort. Un exemplu în acest sens este reorganizarea făcută în cadrul Ministerului Agriculturii.
Nici autoritățile ale căror atribuții se suprapun sau care nu și-au demonstrat eficiența nu vor fi ocolite de reformă. Acestea ar putea trece prin fuziuni, comasări, reorganizări sau chiar desființări. Printre instituțiile amintite de vicepremier se află Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și serviciile județene ale Institutului de Sănătate Publică.
Companiile de stat care acumulează pierderi, în vizorul Guvernului
Reforma va cuprinde și societățile comerciale în care statul este acționar majoritar, în special pe cele care înregistrează pierderi de mai mulți ani.
Executivul va face o evaluare a situației financiare și a activității acestor companii, iar în funcție de concluzii ar putea decide reorganizarea, fuziunea, comasarea sau chiar dizolvarea unora dintre ele. Societățile listate pe piețele organizate ar urma să fie exceptate de la aceste măsuri.
În schimb, pentru companiile de stat care funcționează pe profit sunt pregătite măsuri de sprijin menite să le îmbunătățească rezultatele și să le crească rentabilitatea.
Schimbări importante sunt luate în calcul și în privința veniturilor conducerilor acestor societăți. Guvernul vrea să modifice sistemul de remunerare a membrilor consiliilor de administrație, consiliilor de supraveghere și directoratelor. Astfel, partea variabilă a indemnizațiilor ar urma să cântărească mai mult decât componenta fixă și să fie condiționată de performanțele obținute de companii.
Când ar trebui să fie adoptată reforma
Marian Neacșu a prezentat și calendarul pe care Guvernul intenționează să îl respecte pentru punerea în aplicare a reorganizării.
Până la 20 noiembrie 2026 ar trebui înființat un Comitet interministerial, condus de premier și coordonat de vicepremier. Din această structură vor face parte reprezentanți ai ministerelor, agențiilor și autorităților centrale, precum și oficiali din cadrul Secretariatului General al Guvernului și al instituțiilor responsabile de monitorizarea întreprinderilor publice.
Următorul termen este 15 decembrie, dată până la care ministerele și instituțiile implicate trebuie să furnizeze informațiile solicitate. Analiza datelor ar trebui finalizată până la 20 ianuarie 2027.
Până la 1 februarie este prevăzută elaborarea proiectului de act normativ care va sta la baza reformei, iar procedurile de consultare publică și avizare ar urma să se încheie până la 20 februarie.
Termenul-limită pentru aprobarea reformei este 1 martie 2027. Guvernul intenționează ca până atunci să adopte proiectul și să îl transmită Parlamentului prin procedura angajării răspunderii.
Vicepremierul a precizat că planul se află încă într-o etapă preliminară, fiind necesare evaluări suplimentare și discuții între instituțiile implicate înainte ca forma finală a reformei să fie stabilită.