O ieșeancă contestă confiscarea bijuteriilor de către instanță: „Noi suntem de etnie romă! La noi se dă aur, bani!”

O ieșeancă a contestat confiscarea bijuteriilor de către instanță. Aceasta este inculpată într-un dosar penal, aflat pe rolul Tribunalului Iași, fiind acuzată de fapte ce ar implica exploatarea unor victime prin intermediul unei firme. S-a pus problema că bijuteriile ar fi moștenire de familie, primindu-le din zestre.

O ieșeancă contestă confiscarea bijuteriilor de către instanță!

La data de 31 martie 2026, pe rolul Tribunalului Iași a avut loc un nou termen de judecată într-un dosar penal complex, în care inculpații Leonard Constantin și Cristina Tărăboanță sunt cercetați pentru fapte ce ar implica exploatarea unor victime prin intermediul unei firme. Ședința de judecată s-a concentrat, în principal, pe o contestație formulată de avocatul inculpatei, vizând ridicarea unei măsuri asiguratorii dispuse anterior de procurori, respectiv confiscarea specială a unor bijuterii din aur.

Potrivit probatoriului administrat în cauză până în acest moment, anchetatorii susțin că inculpații ar fi desfășurat activități ilegale prin intermediul unei societăți comerciale, exploatând persoane vulnerabile. În acest context, autoritățile au dispus măsuri asiguratorii pentru a preveni înstrăinarea unor bunuri ce ar putea proveni din săvârșirea infracțiunilor sau ar putea servi la acoperirea prejudiciului. Printre bunurile vizate de această măsură se numără și o cantitate de 51,99 grame de aur, estimată la aproximativ 25.000 de lei.

19:27, 04 Apr 2026

FOTO De ce mireasa poartă coroniță? Iată ce semnificație are aceasta!

14:34, 01 Apr 2026

FOTO Cât costă gramul de platină? Iată care sunt cele mai scumpe metale din lume!

În fața instanței, reprezentantul Cristinei Tărăboanță, Gabriel Mîrșanu, a contestat ferm această măsură, susținând că bijuteriile în cauză nu au nicio legătură cu presupusele fapte penale. Acesta a arătat că este vorba despre obiecte vechi, de uz personal, precum brățări, ghiuluri, inele și cercei, care ar fi fost moștenite în familie și nu achiziționate recent.

„Am formulat contestație cu privire la măsura confiscării speciale aplicată asupra acestor bijuterii. Este o cantitate mică de aur, veche, care nu poate fi asociată în mod rezonabil cu acuzațiile din dosar. Vorbim despre bunuri moștenite, despre cercei vechi, ghiuluri și inele care există în familie de foarte mult timp”, a declarat reprezentantul în fața judecătorilor.

Reprezentantul inculpatei a cerut audierea martorilor

Apărarea a mai subliniat că există martori dispuși să confirme proveniența unei părți dintre aceste bijuterii, arătând că unele dintre ele ar fi aparținut mamei inculpatei. De asemenea, s-a invocat faptul că vechimea acestor obiecte depășește chiar vârsta copiilor inculpatei, ceea ce ar exclude ipoteza că acestea ar fi fost dobândite în urma activităților infracționale investigate în prezent.

Un alt argument adus în sprijinul contestației a fost legat de tradițiile specifice comunității din care provin inculpații. Reprezentantul a explicat că, în familiile de etnie romă, transmiterea bijuteriilor din aur din generație în generație reprezintă o practică obișnuită, aceste obiecte având o valoare simbolică și culturală importantă.

„Această cantitate de aur se regăsește, prin tradiție, în familiile de etnie romă, fiind transmisă din neam în neam. Nu putem considera că astfel de bunuri provin din săvârșirea unor infracțiuni doar pentru că există în patrimoniul familiei”, a mai susținut apărătorul.

I s-a instituit sechestru pe toate bunurile

În același timp, avocatul a atras atenția asupra faptului că măsura asiguratorie nu se limitează doar la aceste bijuterii, ci vizează și alte bunuri de valoare, precum două autoturisme de lux, o cotă dintr-un apartament și trei suprafețe de teren. În opinia apărării, aceste bunuri ar putea face obiectul unor discuții legitime privind data și modul de dobândire, însă includerea unei cantități reduse de aur în aceeași categorie este disproporționată.

„Noi contestăm strict această cantitate infimă de aur, care se află în familie de foarte mult timp și care nu are legătură cu acuzațiile din dosar”, a precizat avocatul.

De cealaltă parte, reprezentantul Ministerului Public s-a opus solicitării formulate de apărare și a considerat că administrarea de noi probe nu este necesară în acest moment procesual.

„Considerăm că proba testimonială nu este necesară”, a declarat procurorul.

În cadrul ședinței, unul dintre inculpați a intervenit personal pentru a susține punctul de vedere al apărării, oferind explicații legate de tradițiile culturale invocate.

„Noi suntem de etnie romă. La noi se dă aur, bani. Așa se lasă moștenire – zestre se spune la noi”, a afirmat acesta în fața instanței.

Declarația sa a venit în completarea argumentelor juridice prezentate de avocat, încercând să ofere un context cultural care să justifice existența bijuteriilor în patrimoniul familiei, independent de activitățile investigate în dosar.

Femeia se află sub măsura preventivă a controlului judiciar

În ceea ce o privește pe Cristina Tărăboanță, aceasta se află în continuare sub măsura preventivă a controlului judiciar, ceea ce presupune respectarea unor obligații stabilite de instanță, precum prezentarea periodică la organele de poliție și interdicția de a părăsi o anumită zonă fără aprobare.

Cazul rămâne unul în curs de soluționare, iar instanța urmează să se pronunțe asupra contestației formulate, după analizarea argumentelor prezentate de ambele părți. Decizia privind menținerea sau ridicarea măsurii asiguratorii asupra bijuteriilor ar putea avea implicații importante nu doar pentru situația patrimonială a inculpaților, ci și pentru modul în care sunt interpretate astfel de bunuri în contextul unor dosare penale similare.

O ieșeancă a contestat confiscarea bijuteriilor de către instanță. Femeia susține că bijuteriile ar proveni din zestrea primită de la părinți.