O judecătoare sexy pensionară rupe Instagramul cu fotografiile sale provocatoare!

Florina Mociran, fostă președintă a Secției Civile din cadrul Tribunalului Bihor, atrage din nou atenția publicului – de această dată nu printr-o decizie controversată, ci prin stilul de viață opulent afișat după pensionare. Deși a părăsit sistemul la puțin peste 40 de ani, fosta magistrată pare să se bucure din plin de libertatea (și fondurile) de după robele instanței.

O judecătoare pensionară rupe Instagramul cu fotografiile sale provocatoare!

Numită de unii „judecătoarea globetrotter”, Mociran a umplut rețelele de socializare cu imagini din călătorii exotice care includ destinații precum Cuba, Sri Lanka, Caraibe, Peru, Dubai, China și Statele Unite. În multe dintre ele apare alături de soțul ei, fost ofițer SRI, și el beneficiind de un regim special de pensie.

RomaniaTV

GAFĂ uriașă făcută de Ilinca. Soția lui Simion, prinsă cu o minciună foarte gravă. S-a făcut de rușine în fața unei țări întregi!

Observatornews.ro

EXCLUSIV. George Simion a revenit în ţară după vizitele din Polonia, Italia şi Franţa: "Succes, votaţi-l pe Nicuşor Dan"

Până să devină o prezență activă în online, judecătoarea a fost implicată într-un caz care a stârnit reacții puternice în spațiul public. Este vorba despre speța în care l-a avut în față pe Paul Kövér, fostul șef al Poliției Locale Oradea, acuzat de violență domestică, conform ebihoreanul.ro. În loc să emită un ordin de protecție, Mociran – alături de colega sa, Oana Brumă – a preferat o abordare atipică, îndemnând soția acestuia să dea dovadă de mai multă înțelegere și să se adreseze „cu încredere” instituțiilor abilitate, în caz că situația scapă de sub control. Din păcate, cazul a avut un deznodământ tragic: femeia a fost ulterior atacată și înjunghiată de 24 de ori.

19:20, 12 May 2025

Descoperire cutremurătoare! Judecătoare și fostă campioană mondială, găsită moartă în locuință. Autoritățile anchetează circumstanțele

Criticată în repetate rânduri pentru pozițiile sale și pentru pensia privilegiată, Florina Mociran nu pare deloc deranjată de ochii opiniei publice. Dimpotrivă, imaginile din vacanțele luxoase și atitudinea degajată sugerează o detașare completă de realitățile sistemului din care a făcut parte.

O parte a opiniei publice consideră că astfel de cazuri alimentează frustrarea românilor care contribuie lunar la un sistem în care „specialii” ies la pensie devreme și par să trăiască fără griji. Pe de altă parte, susținătorii Florinei Mociran invocă dreptul fiecărei persoane la o viață liniștită după ani de muncă în funcții de responsabilitate.

Votul final pe legea pensionării magistraților a fost amânat

După o ședință tensionată în comisia de muncă din Parlament, s-a decis amânarea dezbaterii finale asupra proiectului privind reforma pensiilor speciale, pentru a permite continuarea discuțiilor și analizarea mai atentă a propunerilor. Opoziția a acuzat coaliția de guvernare că manevrează politic acest proiect într-un mod intenționat, doar pentru a-l vedea ulterior respins de Curtea Constituțională, transformând totul într-un joc electoral. Miza este uriașă: România riscă să piardă 230 de milioane de euro din fondurile PNRR dacă nu adoptă o formă clară și aplicabilă de reformă a acestor pensii.

Proiectul a trecut recent de Camera Deputaților, cu o largă majoritate: 259 de voturi favorabile, un singur vot împotrivă și 25 de abțineri. Totuși, forma actuală a fost modificată semnificativ față de varianta inițială. Deputații au eliminat tabelele care ar fi permis o creștere treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați până în anul 2045.

În urma acestor schimbări, noua variantă prevede ca, începând cu 1 ianuarie 2026, toți magistrații să se pensioneze obligatoriu la vârsta standard de 65 de ani. Măsura îi vizează pe judecători, procurori, magistrații Curții Constituționale, asistenții de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și pe personalul juridic cu minimum 25 de ani de vechime în aceste funcții. Potrivit proiectului, aceștia vor putea beneficia de o pensie de serviciu echivalentă cu 80% din media veniturilor brute lunare și a sporurilor primite în ultimele 48 de luni de activitate.

Acest punct sensibil al reformei stârnește controverse majore, atât din cauza impactului bugetar, cât și din cauza percepției publice, într-un moment în care presiunea externă – în special din partea Comisiei Europene – obligă România să livreze rezultate clare pentru a nu rata fondurile europene promise.