O soluție de matematică avansată dezvoltată la UAIC ar putea salva sateliții de coliziuni cu gunoi spațial

În spațiu există peste 100 de milioane de deșeuri spațiale – bucăți de satelit, trepte de rachetă sau chiar obiecte pierdute de astronauți. Monitorizarea acestor fragmente mici devine din ce în ce mai complicată, iar o coliziune cu un satelit funcțional poate produce daune de miliarde de dolari.

O soluție de matematică avansată dezvoltată la UAIC ar putea salva sateliții de coliziuni cu gunoi spațial

O echipă de la Facultatea de Matematică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea Tor Vergata din Roma a găsit o soluție care combină matematica avansată cu algoritmi de inteligență artificială.

Spațiul din jurul Pământului a devenit foarte aglomerat: peste 130 de milioane de obiecte circulă pe diverse orbite în jurul planetei.

„Doar aproximativ 30.000 dintre acestea sunt urmărite și monitorizate de pe Pământ”, explică Tudor Vartolomei, asistent universitar la Facultatea de Matematică, care studiază cum poate fi identificat traseul deșeurilor spațiale pe o perioadă mai lungă de timp. Capacitatea de a prezice unde va fi un anumit deșeu spațial peste o lună sau zece ani este esențială pentru protejarea sateliților, deoarece depindem de ei zilnic pentru GPS, internet și comunicații.

Alături de Prof. Alessandra Celletti de la Universitatea Roma Tor Vergata, Tudor Vartolomei a dezvoltat o metodă care ajunge la o acuratețe de 99,4% în identificarea și clasificarea fragmentelor spațiale. Studiul, publicat în revista Scientific Reports (parte a portofoliului Nature), introduce conceptul de „elemente proprii (sau adecvate)” – cantități matematice care funcționează ca amprente ale dinamicii fiecărui obiect din spațiu.

„Elementele proprii sunt ca niște amprente ale evoluției pentru fiecare obiect în parte. Dacă mai multe obiecte au amprente asemănătoare, putem spune că ele fac parte din același grup, din aceeași familie. Astfel putem să tragem concluzii legate de originea acestor deșeuri spațiale”, explică Tudor Vartolomei.