Oana Țoiu, după ce o dronă a fost doborâtă în Buzău: „Ne vom proteja cetăţenii şi vom susţine eforturile internaţionale de susţinere a vecinilor noştri”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat vineri după ce România a doborât, pentru prima dată, o dronă care a pătruns în spațiul național.

„Acest succes se datorează profesionalismului pilotului, reacției rapide a Forțelor Armate Române și coordonării eficiente cu avioanele Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană NATO, care au fost, de asemenea, ridicate de la sol”, a scris Oana Țoiu într-o postare pe X.

Ea a adăugat că președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, „au reafirmat astăzi angajamentul României de a-și proteja spațiul aerian și de a continua investițiile în sisteme moderne de apărare antiaeriană și capabilități de combatere a dronelor”.

„Zona în care a căzut drona și resturile acesteia sunt în prezent analizate”, a mai precizat Oana Țoiu.

„Securitatea consolidată este calea către pace la granița noastră. Ne vom proteja cetățenii și vom continua să sprijinim eforturile internaționale de a-i ajuta pe vecinii noștri, care apără viețile civililor nevinovați împotriva acestor atacuri ilegale”, a mai transmis ministra de Externe.

De ce nu a fost doborâtă drona imediat după intrarea în țară

Reprezentanții Armatei au explicat că o țintă aeriană nu poate fi atacată imediat după apariția pe radar. Înainte de deschiderea focului sunt necesare identificarea vizuală, încadrarea țintei cu radarul de bord și verificarea zonei în care s-ar putea produce căderea dronei și a rachetei lansate asupra acesteia.

„Decizia de angajare comportă mai multe acțiuni, printre care este absolut necesară identificarea vizuală a țintei la momentul oportun, după care încadrarea acesteia cu radarul de bord și angajarea doar în zonele în care nu există niciun pericol pentru populație și obiectivele de pe teritoriu”, a declarat generalul Gheorghe Maxim.

Potrivit acestuia, protejarea populației și a infrastructurii a avut prioritate în raport cu rapiditatea intervenției.

„Pentru noi sunt mai importante siguranța populației și siguranța elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o țintă”, a afirmat generalul.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a precizat că, în prima parte a misiunii, „nu au fost îndeplinite condițiile tehnice și legale pentru combaterea acestei amenințări în spațiul aerian al României”.

Armata Română a fost în legătură permanentă cu Centrul de Operații Aeriene Combinate al NATO de la Torrejón, care coordonează misiunile de poliție aeriană din această parte a Europei.

Drona a trecut peste sate și comune, dar nu peste orașe

Reprezentanții MApN au confirmat că drona a traversat mai multe zone locuite, inclusiv sate și comune, însă au susținut că aparatul nu a trecut deasupra unor aglomerări urbane.

„Nu a trecut deasupra niciunei aglomerări urbane”, au precizat oficialii militari.

Întrebați dacă aparatul a survolat sate și comune, aceștia au răspuns afirmativ, fără a indica însă numărul exact al localităților traversate.

Existența zonelor locuite pe traseul dronei a reprezentat unul dintre motivele pentru care piloții nu au putut deschide focul mai devreme. Potrivit MApN, procedurile NATO și legislația românească impun evaluarea riscului pentru populația aflată la sol înaintea folosirii armamentului.

„De asta am spus că nu s-au întrunit condițiile tehnice pentru a fi doborâtă”, au explicat reprezentanții Ministerului Apărării.

Aceștia au respins însă informațiile potrivit cărora drona ar fi trecut prin apropierea unor baze militare sau a Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă.

Oficialii au negat că aparatul s-ar fi apropiat de bazele militare de la Fetești sau Bobocu și au precizat că drona nu a survolat și nici nu s-a apropiat de centrala nucleară.