Oficialii, obligați să sărute Drapelul României. Cine refuză ar putea plăti până la 10.000 de lei

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un proiect de lege inițiat de AUR și semnat și de parlamentari de la PSD, PNL, minorități și neafiliați propune reguli mult mai stricte pentru marcarea Zilei Drapelului Național, sărbătorită pe 26 iunie. Printre cele mai controversate prevederi se află obligativitatea ca oficialii prezenți la ceremonii să sărute Drapelul, în caz contrar riscând amenzi de până la 10.000 de lei. Proiectul a trecut de Senat și se află acum la Camera Deputaților.

Oficialii, amendați dacă refuză să sărute Drapelul României

Propunerea urmărește ca Ziua Drapelului să fie celebrată nu doar prin ceremonii militare, ci prin evenimente organizate în întreaga societate. Potrivit proiectului, instituțiile publice ar trebui să organizeze programe cultural-educative dedicate istoriei și identității naționale.

Televiziunile și radiourile, inclusiv cele private, ar urma să aloce cel puțin 30 de minute din program pentru această zi. Nerespectarea obligației ar putea aduce amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, sancțiunea urmând să fie constatată de Consiliul Național al Audiovizualului.

02:00, 06 Oct 2026

FOTO Tot mai mulți cerșetori pe străzile din Iași! O femeie din Republica Moldova a făcut 2.000 de lei în câteva ore. Metoda prin care îi păcălea pe trecători

02:00, 06 Oct 2026

FOTOVIDEO Dezmăț în trafic făcut de un grup de tineri din Iași și Republica Moldova! Au gonit prin Copou până au fost opriți de polițiști: „Se aude prea tare motorul și avem p**a prea mare”

O altă prevedere importantă îi vizează pe primarii din municipiul București și din municipiile reședință de județ. Aceștia ar trebui să stabilească, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii, un loc public numit „Piața Tricolorului”. Pentru lipsa acestei piețe, sancțiunea propusă este cuprinsă între 10.000 și 30.000 de lei.

În aceste spații ar urma să fie instalat un catarg de 30 de metri. Drapelul arborat ar trebui să aibă dimensiunile de 300 de centimetri lungime și 200 de centimetri lățime.

Proiectul stabilește inclusiv traseul ceremonial al Drapelului. În seara de 25 iunie, acesta ar urma să fie depus într-o biserică aflată într-o unitate militară sau într-un lăcaș de cult cu semnificație istorică pentru comunitate. În dimineața următoare ar urma să fie sfințit, apoi ridicat pe catarg.

La ceremonie, oficialitățile trebuie să se așeze în fața Drapelului și, în ordinea protocolară, să sărute pânza. Refuzul este sancționat, potrivit proiectului, cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei. De asemenea, un reprezentant al unei autorități care evită în mod explicit participarea la ceremonie ar putea răspunde pentru abuz în serviciu.

Obligații în școli

Și în școli sunt prevăzute ceremonii obligatorii. La începutul cursurilor, elevii și profesorii ar urma să participe la ridicarea Drapelului, iar directorul, profesorul de religie sau preotul și elevii desemnați să participe la momentul ceremonial ar urma să sărute Drapelul.

Proiectul prevede și formula religioasă care trebuie rostită înaintea arborării:

„Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”

După binecuvântare, preotul ar face semnul Crucii asupra Drapelului și ar săruta pânza. Apoi ar urma oficialitățile, imnul național și ridicarea Drapelului. În cazul ceremoniilor militare, proiectul stabilește în detaliu inclusiv poziționarea participanților, defilarea gărzii de onoare și momentele protocolare.

Inițiatorii susțin că actuala legislație, bazată pe Legea 96/1998, nu mai răspunde realităților actuale și că în multe localități Ziua Drapelului a rămas o manifestare predominant militară. Ei invocă și situațiile în care autoritățile nu au desemnat spații speciale pentru ceremonii.

„De la data emiterii legii și până în prezent s-au produs o serie de mutații în structura societății românești atât din punct de vedere al exercitării puterii administrative cât și din cel al dezvoltării și responsabilizării societății civile, tot mai activă și conștientă de menirea puterii sale. Din acest punct de vedere, considerăm că exercițiul public de prezervare a valorilor simbolice identitare nu trebuie să rămână doar un atribut administrativ al instituțiilor nominalizate sau o manifestare strict protocolară, ci, dimpotrivă, să fie o asumare trăită de societatea românească conștientă de valorile sale identitare.

Apariția de-a lungul timpului a unor atitudini de superficialitate sau chiar de neglijență în organizarea celebrării Zilei Drapelului Național al României în unele municipii reședință de județ, sau chiar a unor manifestări de ostilitate din partea unor persoane de reprezentare publică, impune stabilirea unor măsuri de rigoare practică, dar și a unor sancțiuni corective contravenționale”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul a fost depus în 2023, la inițiativa parlamentarului AUR Mircia Chelaru, și a fost semnat de aproximativ 70 de parlamentari. Senatul l-a adoptat prin depășirea termenului de adoptare și l-a transmis Camerei Deputaților.

În Camera Deputaților, Comisia Juridică a dat aviz favorabil, în timp ce Comisia de Învățământ și Guvernul au transmis avize negative. Executivul a reclamat probleme de tehnică legislativă, suprapuneri cu legislația existentă și sancțiuni considerate neclare.

Și Consiliul Economic și Social a avut o poziție împărțită. Sindicatele au susținut proiectul, în timp ce patronatele și organizațiile neguvernamentale s-au opus, invocând costurile, suprarreglementarea și dificultatea aplicării unor prevederi în școli, mai ales pentru că 26 iunie cade de regulă în vacanța de vară sau în perioada examenelor.

În septembrie 2026, proiectul a ajuns din nou în atenția Camerei Deputaților, însă comisiile de administrație și apărare nu întocmiseră încă raportul. Astfel, prevederile nu reprezintă deocamdată lege în vigoare, ci propuneri aflate în proces legislativ.