Olguța Vasilescu acuză Guvernul Bolojan că ar fi trimis la Bruxelles planurile pentru fondurile europene 2028-2034 fără să se consulte cu nimeni

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un nou scandal politic explodează în culisele gestionării fondurilor europene. Guvernul interimar este acuzat că a trimis deja la Bruxelles, în deplină discreție, planurile strategice pentru următorul ciclu financiar al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034. Miza este uriașă pentru viitorul economic al țării, fiind vorba despre o alocare bugetară „clasică” estimată la peste 60 de miliarde de euro, care riscă să fie blocată în proiecte nerealiste din cauza lipsei totale de transparență.

Acuzațiile vin de la primarul Craiovei, important lider PSD, Lia Olguța Vasilescu. Aceasta susține că deciziile majore se iau din nou în spatele ușilor închise, fără nicio consultare cu aleșii locali care implementează efectiv aceste proiecte.

Suspiciuni de secretomanie pe axa București-Bruxelles

Olguța Vasilescu a tras, la Gândul, un semnal de alarmă deosebit de grav, indicând faptul că birocrații de la nivel central ar fi expediat documentele oficiale fără a deschide un dialog real cu comunitățile locale. Calendarul oficial arăta că luna iulie reprezenta termenul-limită pentru depunerea planurilor de parteneriat național și a programelor regionale.

„La ora actuală, ar trebui să trimitem la Bruxelles planurile pentru fonduri: Planul de parteneriat național și planurile regionale. Este vorba despre următorul ciclu financiar, pentru perioada 2028–2034, în cadrul căruia România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro. În luna iulie trebuiau trimise planurile la Bruxelles. Nu știm nimic și nu s-a negociat nimic. Sunt președinta Asociației Municipiilor din România.

Probabil că aceste planuri au fost trimise, având în vedere că acesta este termenul. Oricum, încă suntem în termen. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Pîslaru, ar trebui să știe despre acest lucru. Aceste planuri ar fi trebuit trimise în cursul acestei luni”, a declarat oficialul local.

Lipsa de comunicare din partea coordonatorilor guvernamentali este văzută ca un potențial dezastru pentru infrastructură, riscând să lase comunitățile locale fără finanțare în domenii vitale precum agricultura sau utilitățile de strictă necesitate.

„Este posibil să ajungem din nou în situația în care să nu avem bani pentru irigații sau pentru gestionarea apelor pluviale. Când ai la dispoziție 60 de miliarde de euro, trebuie să consulți asociațiile reprezentative: municipiile, orașele și comunele. Trebuie să îi întrebi pe primari. Au trimis sau nu au trimis la Bruxelles planurile. Dacă au trimis, nu s-au consultat cu nimeni. Dacă nu le-au trimis, termenul a fost depășit”, a avertizat primarul Craiovei.

Spectrul eșecului din trecut și erorile de negociere

Criticile aduse actualei echipe guvernamentale fac trimitere directă la un precedent periculos, respectiv modul în care a fost redactat și negociat Planul Național de Redresare și Reziliență în mandatele anterioare. Nemulțumirile din teritoriu vizează în mod special blocajele apărute ulterior în zona salarizării și a sporurilor destinate sectorului bugetar, unde uniformizarea forțată a creat inechități majore.

„Atunci când s-a negociat PNRR-ul și jalonul referitor la salarizare, au fost introduse câteva aspecte. Acum se vede ce au însemnat, de fapt, aceste chestiuni. Primul aspect prevedea acordarea unor prime de performanță pentru bugetari. Această posibilitate exista deja în lege, însă prevederea nu a fost aplicată niciodată, deoarece era amânată de fiecare dată prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț”.

Al doilea aspect viza administrația publică locală. Noi lăsaserăm la latitudinea consiliilor locale să stabilească nivelul salariilor, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărei administrații. A venit însă domnul Ghinea și a spus că primarii acordă salarii prea mari. Au existat într-adevăr cazuri în care s-au acordat salarii atât de mari încât primăriile au ajuns aproape de faliment? În niciun caz”, a detaliat primarul.

Problema cea mai acută semnalată de Olguța Vasilescu rămâne cea din sistemul sanitar, unde grila rigidă stabilită prin angajamentele europene anterioare a ignorat specificul și riscurile fiecărei specializări în parte.

„Aș mai vrea să vă spun un lucru: tot prin acest jalon, domnul Ghinea a introdus prevederea potrivit căreia sporurile trebuie să fie uniforme. Astfel, ajungi să pui aproape pe același nivel un medic de la ATI, care lucrează în condiții extrem de dificile, sau un medic de la boli infecțioase, cu un medic care nu se confruntă cu aceleași condiții de muncă și cu aceleași riscuri.”, a conchis reprezentantul edililor.