Uniunea Barourilor cere reguli mai stricte pentru consultanța juridică online. ChatGPT, vizat de o propunere legislativă în România

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) susține modificarea legislației privind profesia de avocat, în contextul în care tot mai multe persoane apelează la inteligența artificială pentru a obține răspunsuri la probleme juridice. Proiectul de lege, depus în Parlament pe 14 octombrie 2026, urmărește să delimiteze clar informațiile juridice generale de consultanța personalizată și să stabilească cine poate oferi legal astfel de servicii.

Ce schimbări propune Uniunea Barourilor din România

Potrivit UNBR, mediul online și instrumentele de inteligență artificială au făcut ca informațiile juridice să fie mai ușor accesibile. Reprezentanții organizației atrag însă atenția că utilizatorii trebuie să știe cine le analizează situația, cine formulează recomandările și cine răspunde pentru serviciile oferite.

Inițiativa legislativă vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Printre obiective se numără consolidarea consultanței juridice preventive, clarificarea activităților rezervate profesioniștilor autorizați și sporirea transparenței serviciilor juridice furnizate prin platforme online.

Cum este diferențiată informarea juridică de consultanța personalizată

UNBR subliniază că există o diferență între prezentarea generală a unor prevederi legale și analiza unei situații concrete, în urma căreia sunt formulate recomandări individualizate.

De exemplu, explicarea unei prevederi din Codul muncii reprezintă informare juridică generală. În schimb, analizarea unui contract individual și formularea unor recomandări adaptate situației unei persoane pot intra în sfera consultanței juridice personalizate.

Organizația susține că răspunsurile generate de inteligența artificială nu oferă, prin ele însele, garanțiile specifice profesiei de avocat, precum secretul profesional, respectarea obligațiilor deontologice și răspunderea profesională.

UNBR precizează că proiectul nu urmărește eliminarea accesului la informații juridice prin intermediul platformelor digitale, ci clarificarea diferenței dintre informare și serviciile juridice personalizate.

Ce se poate întâmpla cu platformele care oferă servicii juridice

Proiectul urmărește și introducerea unor mecanisme prin care să poată fi solicitată în instanță încetarea activităților juridice desfășurate fără drept prin intermediul serviciilor online.

Inițiativa nu înseamnă că utilizarea ChatGPT pentru a afla informații generale despre legislație devine automat ilegală. Eventualele restricții ar depinde de forma finală a legii și de modul în care ar fi aplicate prevederile privind consultanța juridică personalizată.

La acest moment, este vorba despre un proiect legislativ depus în Parlament, nu despre o lege intrată în vigoare. Propunerile urmează să parcurgă procedura parlamentară înainte de a putea produce efecte juridice.