Dan Desliu (n. 31 august 1927, Bucuresti – d. 4 septembrie 1992, Neptun) a fost un politician comunist, actor si poet roman adept al proletcultismului.
A studiat la Liceul „Matei Basarab” din Bucuresti, la Liceul de Aeronautica din Medias, la Liceul Industrial si de Constructii din Bucuresti si la Conservatorul de Arte Dramatice din Bucuresti.
A lucrat ca actor la Petrosani si Bucuresti (1946-1948).
Vezi si Opera lui Juliusz Słowacki
A debutat in 1945, in revista „Lumea”, a lui George Calinescu. Publica primul sau volum in 1949, „Goarnele inimii”, in perioada de instaurare a comunismului in Republica Populara Romana. Cu acest volum si cu odele publicate in presa, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi poeti ai realismului socialist (denumit proletcultism) si poate cel mai de succes poet al vremii. Este autorul baladelor „Lazar de la Rusca” (1949) si „Minerii din Maramures”, ce proslaveau „martirii comunisti si munca eroica a clasei muncitoare”.
Vezi si Opera lui Gustavo Adolfo Bécquer
Ulterior, poezia sa a evoluat spre neomodernism. In anii ’80, atitudinea lui s-a radicalizat, ajungand in ultimii doi ani dizident pe fata al regimului comunist, strecurand texte impotriva lui Ceausescu spre Radio Europa Libera. L-a acuzat pe Nicolae Ceausescu ca se comporta de parca ar fi „proprietarul Romaniei”.
Si-a dat demisia din PCR in 1980, dupa ce fusese membru din 1945.
In decembrie 1989 a devenit membru al Consiliul Frontului Salvarii Nationale.
A murit inecat, in timp ce inota in mare in statiunea Neptun.
A avut un fiu, Manole Desliu.