Pachetele de pomană de la Iliescu au stârnit uimire. Ce conțineau și cine le-a primit

Funeraliile fostului președinte Ion Iliescu au implicat cheltuieli ce au atins aproape 18.000 de euro, sumă care a inclus o serie întreagă de servicii și tradiții specifice ritualului funerar românesc. Doar costul dricului, sicriului și pachetelor cu pomană a ajuns la 7.000 de euro, potrivit datelor oferite de Mediafax.

Pe lângă aceste elemente, s-au mai plătit onorarii pentru biserică, cor, preoți și gropari, dar și diverse taxe administrative obligatorii pentru desfășurarea ceremoniei. În conformitate cu obiceiul românesc, la înmormântare au fost oferite 20 de pachete cu pomană, care au fost împărțite exclusiv oficialităților prezente. Aceste pachete de post au conținut alimente precum pilaf, halva, un măr, o chiflă, o bere, o farfurie, o cană, o napolitană fără zahăr, apă și pate vegetal. Distribuția lor a fost gestionată de o persoană desemnată din partea Guvernului.

Ce s-a împărțit oficialilor la înmormântarea lui Ion Iliescu

La funeralii au fost prezenți numeroși oameni importanți din viața politică românească, printre care foști premieri ca Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase, Viorica Dăncilă, Marcel Ciolacu și Theodor Stolojan, dar și actualul premier Ilie Bolojan, semn al respectului față de o personalitate marcantă a istoriei recente a României.

15:24

FOTO Roxana Moise a fost înmormântată cu discreție de familie! Imagini emoționante și amintiri care vor dăinui

15:01

FOTO Incident neplăcut la înmormântarea lui Artan. Un participant a căzut, iar oamenii au sărit panicați

Ion Iliescu a trecut în neființă pe 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, după o perioadă de internare la Spitalul SRI Agripa Ionescu, unde fusese tratat pentru cancer. El a fost primul președinte ales după Revoluția din 1989, conducând România între 1990-1996 și între 2000-2004.

Figura lui Iliescu rămâne însă controversată, fiind acuzat de unii că a orchestrat Revoluția din 1989 și de implicare în mineriadele violente din anii ’90 care au marcat profund societatea românească. În timpul Revoluției, el a fost liderul Frontului Salvării Naționale (FSN), grupare care a preluat puterea cu sprijinul armatei, sub conducerea generalului Stănculescu. Această poziție i-a conferit autoritate provizorie până la primele alegeri libere din 1992, rol recunoscut și de Consiliul FSN, care cuprindea atât membri FSN, cât și reprezentanți ai partidelor noi apărute pe scena politică.