Palatul Cotroceni, comunicare nouă despre generalul Lucian Pahonțu

La 27 august 2026, în cadrul unei vizite oficiale la Chișinău, președintele Nicușor Dan a declarat că, la momentul numirii lui Lucian Pahonțu, CSAT ar fi efectuat verificări pentru a stabili dacă acesta a fost implicat în activități de poliție politică.

„Acum 21 de ani, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a făcut o verificare, inclusiv la CNSAS, cu privire la dacă ar fi făcut sau nu poliție politică”, a spus șeful statului.

Întrebat dacă, în momentul în care a devenit președinte, a cerut o evaluare a lui Pahonțu, Nicușor Dan a răspuns: „O evaluare a acestui serviciu am făcut-o cu propriile simțuri”. La acel moment, președintele a admis că nu a făcut o evaluare managerială a șefului SPP, dar s-a convins că „serviciul este unul profesionist”.

Administrația Prezidențială a precizat că verificările referitoare la activitățile de poliție politică nu intrau în competența CSAT, ci a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

„Verificările de natura celor ce fac obiectul solicitărilor intră în sfera de competență a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, conform legislației în vigoare, atât la momentul numirii în funcție, cât și în prezent”, se arată în răspunsul transmis de Administrația Prezidențială pentru sursa citată mai sus.

De asemenea, s-a reiterat faptul că Lucian Pahonțu a fost numit director al SPP în 2005, prin decretul prezidențial nr. 1.264, semnat de președintele de atunci, Traian Băsescu, la propunerea CSAT, în conformitate cu Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea SPP.

HotNews.ro scrie că a solicitat și un punct de vedere din partea CSAT cu privire la verificările efectuate asupra lui Lucian Pahonțu înainte de numirea sa în funcția de director al SPP. Până la publicarea articolului, instituția nu a oferit un răspuns.

În cadrul unei vizite la Chișinău, președintele a susținut că Pahonțu a fost verificat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) la solicitarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Cu toate acestea, vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, a dezmințit categoric această afirmație, susținând că o astfel de procedură este inexistentă în legislația românească.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Mădălin Hodor a subliniat că declarațiile președintelui nu corespund realității.

„Domnul președinte a spus, între altele, că domnul Pahonțu ar fi fost verificat de către CNSAS la solicitarea CSAT în momentul numirii în funcție. Probabil domnul președinte nu a avut timp să se informeze în legătură cu prevederile legale în situația respectivă”, a scris Hodor. Potrivit acestuia, în istoricul CNSAS nu există nicio solicitare oficială din partea CSAT pentru verificarea generalului Pahonțu.

Conform cadrului normativ în vigoare, verificarea legăturilor cu fosta Securitate pentru conducătorii de servicii secrete și adjuncții lor se face din oficiu, nu la cererea unei alte instituții. În cazul lui Pahonțu, verificarea a fost întârziată inițial din cauza lipsei unei declarații pe proprie răspundere la preluarea mandatului, urmată de alte blocaje administrative în procesul de investigare a trecutului său.

Generalul Lucian Pahonțu a fost subiectul mai multor dezvăluiri publicate de Recorder și Snoop. Acestea au susținut că Pahonțu ar fi fost implicat în acțiuni de represiune în timpul Revoluției din 1989 și Mineriadei din iunie 1990. În replică, șeful SPP a negat toate acuzațiile.

Snoop a mai dezvăluit că Lucian Pahonțu nu a depus, timp de 18 ani, o declarație pe proprie răspundere prin care să ateste că nu a desfășurat activități de poliție politică, așa cum cere legea. Deși această informație a fost confirmată de CSAT, generalul Pahonțu nu a oferit nicio explicație publică.

Lucian Pahonțu a confirmat că, în decembrie 1989, făcea parte din Trupele de Securitate, dar neagă orice implicare directă în reprimarea protestatarilor în timpul Revoluției.

„În decembrie 1989 aveam 25 de ani, eram locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni în compania de asigurare de luptă și transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne. La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Române de azi și nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuții informativ-operative și de cercetare penală”, a declarat acesta.

Pahonțu a explicat, de asemenea, că în seara de 21 decembrie 1989, unitatea din care făcea parte a fost trimisă în trei puncte din Capitală, susținând însă că militarii nu au recurs la folosirea muniției împotriva manifestanților.

„În jurul orei 21.00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din fața restaurantului Cina și, în jurul orei 22.00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 2.00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unității, în care am rămas, în repaus, până în dimineața zilei de 22 decembrie 1989”, a mai spus el.

Conform unui comunicat al Palatului Cotroceni din 7 decembrie 2005, decizia de numire a lui Lucian Pahonțu a fost aprobată în cadrul unei ședințe CSAT, la care au participat mai multe personalități, inclusiv Călin Popescu Tăriceanu (prim-ministru la acea vreme), Vasile Blaga (ministru de interne), Monica Macovei (ministru al justiției) și alți oficiali importanți.

Fostul ministru de interne Vasile Blaga a confirmat pentru HotNews.ro că el a fost cel care l-a recomandat pe Lucian Pahonțu pentru funcția de director SPP. Blaga a precizat că această recomandare a venit la sugestia unor „structuri”, în special a generalului Anghel Andreescu, fost șef SPP și superior al lui Pahonțu în perioada în care acesta activa în cadrul Jandarmeriei.

Andreescu, în 2005, ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne și era adjunct al lui Blaga. Cu toate acestea, Andreescu nu a oferit un punct de vedere în urma solicitării publicației citate anterior.