Lucian Pahonțu, în centrul unei noi anchete Snoop. Vila șefului SPP ar fi ajuns la fiul său înainte de depunerea declarației de avere

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

O anchetă Snoop dezvăluie noi informații despre averea lui Lucian Pahonțu. Domeniul familiei șefului SPP s-ar fi extins la 875 de metri pătrați, iar o parte din proprietate ar fi fost donată fiului său înainte de depunerea declarației de avere.

Averea lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, este vizată de o nouă anchetă jurnalistică. Potrivit Snoop, domeniul familiei s-ar fi extins la 875 de metri pătrați, iar unele tranzacții imobiliare nu ar apărea în declarațiile de avere ale generalului.

Șeful SPP ar fi donat vila către fiul său chiar înainte de depunerea declarației de avere

Investigația ridică întrebări despre modul în care au fost cumpărate, transferate și declarate mai multe proprietăți, dar și despre existența unor construcții care nu ar figura în evidențele oficiale ale autorităților locale. Jurnaliștii au analizat documente imobiliare, declarații de avere și tranzacții realizate de membrii familiei Pahonțu în ultimii 15 ani.

Subiectul averii șefului SPP se adaugă altor controverse apărute în investigațiile jurnalistice despre trecutul profesional al generalului și despre activitatea sa înainte de Revoluția din decembrie 1989.

Potrivit documentelor analizate de Snoop, Lucian Pahonțu și soția sa au declarat timp de aproximativ 15 ani că dețin o locuință de 186 de metri pătrați și un teren de 200 de metri pătrați. Investigația susține însă că proprietatea pe care locuiește familia a ajuns la o suprafață totală de 875 de metri pătrați, prin achiziții și donații succesive.

O parte importantă din terenuri și construcții ar fi trecut între timp în proprietatea fiului și a nurorii generalului, ambii având legături profesionale cu Londra. În prezent, potrivit informațiilor publicate de jurnaliști, soții Pahonțu ar mai deține 270 de metri pătrați din proprietate, în timp ce restul suprafeței ar aparține fiului și nurorii.

Terenul de 411 metri pătrați, cumpărat de fiul generalului

Una dintre tranzacțiile importante datează din 2016. Fiul lui Lucian Pahonțu, care studia atunci în Anglia, ar fi încheiat un contract pentru cumpărarea unui teren de 411 metri pătrați, în valoare de 163.000 de euro.

Plata ar fi fost realizată în mai multe tranșe, iar suma integrală ar fi fost achitată până în 2021. Ulterior, în iulie 2022, terenul ar fi fost donat părinților săi.

Potrivit cronologiei prezentate de Snoop, transferul s-a produs la puțin timp după depunerea declarației de avere din acel an. Astfel, terenul nu ar fi fost menționat în documentul respectiv.

După această tranzacție, familia Pahonțu ar fi ajuns să dețină împreună 598 de metri pătrați, ceea ce a permis demararea lucrărilor de extindere a locuinței.

Vila ar fi fost extinsă la 397 de metri pătrați, înainte de donația către fiu

În ianuarie 2023, Lucian Pahonțu și soția sa ar fi obținut autorizația necesară pentru extinderea locuinței. Valoarea estimată a investiției era de aproximativ 68.400 de euro.

Conform documentelor prezentate în investigație, suprafața casei ar fi crescut de la 179 la 397 de metri pătrați în mai puțin de patru luni. Noua construcție includea parter, etaj, mansardă și o terasă de 26 de metri pătrați.

În iunie 2023, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, părinții ar fi donat fiului apartamentul nou construit și o cotă de teren de 328 de metri pătrați. Transferul s-ar fi realizat cu numai cinci zile înainte de termenul-limită pentru depunerea declarației de avere.

Snoop susține că înstrăinarea bunurilor nu a fost consemnată în documentul depus de directorul SPP, deși legislația impune menționarea imobilelor înstrăinate în ultimele 12 luni.

Un nou teren de 135.000 de euro și construcții în curtea familiei

Extinderea proprietății ar fi continuat și în 2024. În februarie, fiul și nora generalului ar fi cumpărat un alt teren, cu o suprafață de 277 de metri pătrați, pentru 135.000 de euro.

Jurnaliștii au identificat în imaginile din satelit existența unei construcții pe teren încă dinaintea obținerii autorizației de construire. Documentul ar fi fost emis abia patru luni mai târziu.

Autorizația viza realizarea unei bucătării de vară de 110 metri pătrați și a unei magazii de 14 metri pătrați. Investiția era estimată la aproximativ 31.000 de euro.

Ulterior, în curte ar fi fost amenajată și o piscină. Potrivit investigației, aceasta nu apare în documentele oficiale ale Primăriei consultate de jurnaliști. Nici bucătăria de vară nu ar fi avut inițial o evidență corespunzătoare în documentele prezentate de Snoop.

Ce a răspuns Lucian Pahonțu despre averea familiei

Contactat de jurnaliști, directorul SPP a respins implicit acuzațiile privind nerespectarea obligațiilor de declarare și a susținut că documentele depuse de-a lungul timpului au reflectat situația juridică a bunurilor sale.

„a depus anual și în termenul legal declarațiile de avere și de interese, datele înscrise reflectând în mod fidel situația juridică a bunurilor pe care le dețineam la data completării documentelor”.

Generalul nu ar fi oferit însă explicații punctuale pentru toate neconcordanțele semnalate de investigație, inclusiv pentru transferurile imobiliare, lipsa unor informații din declarațiile de avere și situația autorizațiilor pentru construcțiile din curte.

O altă problemă semnalată de Snoop privește conturile și depozitele bancare. Potrivit investigației, declarațiile de avere analizate pentru ultimii 15 ani nu ar conține informații despre economii bancare care să depășească pragul legal de 5.000 de euro.

În același timp, veniturile familiei ar fi fost consistente. În 2023, venitul lunar al lui Lucian Pahonțu ar fi fost de aproximativ 6.000 de euro. După trecerea în rezervă, în 2024, cumulul dintre pensia militară și veniturile obținute în continuare de la SPP ar fi ajuns la aproximativ 9.000 de euro lunar, potrivit calculelor prezentate în anchetă.

Agenția Națională de Integritate nu a precizat dacă a început verificări privind situația averii directorului SPP. Instituția a invocat caracterul nepublic al eventualelor proceduri de verificare.

Conform legislației, completarea cu intenție a unei declarații de avere care nu corespunde adevărului poate constitui infracțiunea de fals în declarații. Stabilirea existenței unei asemenea fapte aparține însă organelor competente, în urma verificărilor legale.

Ancheta Recorder privind rolul lui Pahonțu la Revoluția din 1989

Averea familiei nu este singurul subiect controversat legat de directorul SPP. În august 2026, Recorder a publicat o investigație despre activitatea lui Lucian Pahonțu înainte de 1989 și despre participarea sa la evenimentele violente din timpul Revoluției.

Potrivit documentelor și mărturiilor analizate de jurnaliști, generalul ar fi făcut parte din Unitatea Militară 0305 Băneasa, structură a Trupelor de Securitate aflată în subordinea Ministerului de Interne. În biografia sa oficială, Pahonțu menționează că, între 1987 și 1990, a fost comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne, fără să ofere alte detalii despre activitatea din acea perioadă.

Investigația Recorder arată că unitatea din care făcea parte Pahonțu a fost mobilizată în decembrie 1989, în contextul protestelor de la Timișoara și al evenimentelor care au urmat în București.

Pe 21 decembrie 1989, trupele au fost trimise în zona Comitetului Central pentru a participa la dispozitivele de apărare a regimului comunist. Documentele din Dosarul Revoluției indică inclusiv prezența plutonului comandat de Lucian Pahonțu în zona actualului bulevard Nicolae Bălcescu, în apropierea Universității.

Recorder a prezentat și documente care îl plasează pe Pahonțu în dispozitivele de intervenție din acea noapte. Aceste informații au readus în atenție trecutul profesional al actualului director al SPP și modul în care a fost verificată biografia sa înainte de numirea în funcție.

Reacția generalului după investigația Recorder

Contactat pentru a oferi explicații despre activitatea sa din decembrie 1989, Lucian Pahonțu nu ar fi răspuns întrebărilor punctuale ale jurnaliștilor. În schimb, a transmis o declarație generală despre cariera sa militară.

„Întreaga mea activitate s-a desfășurat în strictă conformitate cu normele legale și cu principiile militare. Loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea au fost pilonii care mi-au ghidat cariera”, a precizat Pahonțu, în luna august, după publicarea anchetei Recorder.

O altă informație prezentată de Snoop privește verificările efectuate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Potrivit investigației, Pahonțu nu ar fi depus declarația pe propria răspundere prin care să confirme că nu a fost lucrător sau colaborator al fostei Securități, document solicitat prin legislația intrată în vigoare în 2008.

Președintele CNSAS a explicat că verificările au fost începute în 2008, în urma unei solicitări individuale, însă procedura nu a fost finalizată. Instituția a precizat că a continuat să solicite documente de la deținătorii arhivelor relevante, inclusiv în 2026.

Pahonțu a trecut în rezervă în 2024, dar a rămas directorul SPP

Lucian Pahonțu a împlinit 60 de ani în noiembrie 2024, moment în care a fost trecut în rezervă cu gradul de general cu patru stele. Decretul privind trecerea sa în rezervă a fost semnat de fostul președinte Klaus Iohannis și a intrat în vigoare la 2 noiembrie 2024.

Decizia nu a însemnat însă și încetarea mandatului de director al Serviciului de Protecție și Pază. Potrivit precizărilor transmise la acel moment de instituție, el putea continua să conducă serviciul din postura de civil, întrucât eliberarea din funcția de director presupune un decret distinct.

Pahonțu conduce SPP din 2005, fiind unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei instituții de informații și protecție din România.