Cardinalul Robert Francis Prevost, născut în inima metropolei americane Chicago, într-o familie cu rădăcini italiene, franceze și spaniole, a intrat în istorie drept Papa Leon al XIV-lea, fiind doar al doilea Suveran Pontif din Americi și primul din Statele Unite.
În ciuda originilor sale americane, revista Time l-a descris drept „cel mai puțin american dintre americani”, o etichetă ce reflectă parcursul său spiritual și misionar, mult dincolo de granițele Statelor Unite.
Un parcurs spiritual marcat de diversitate și devotament
La 69 de ani, când a fost ales papă de către conclav, Prevost avea deja un parcurs remarcabil în sânul Bisericii. A studiat la un liceu condus de un seminar augustinian, urmând apoi cursurile Universității Villanova din Philadelphia, unde a obținut o diplomă în matematică. Departe de a se opri aici, și-a continuat studiile cu un masterat în Teologie, în 1982.
Vocatia sa l-a purtat dincolo de frontierele americane, în Peru, unde a slujit ca misionar augustinian, alternând această activitate cu funcții-cheie de conducere bisericească în Chicago și la Roma. Ordinul Augustinian, din care face parte, este un ordin călugăresc catolic întemeiat în secolul al XIII-lea, inspirat de învățăturile Sfântului Augustin de Hipona. Cei ce aparțin acestui ordin trăiesc în comunități, punând accent pe viața comună, rugăciune, studiu și apostolat.
În 2015, Papa Francisc l-a numit episcop al diecezei Chiclayo din Peru, recunoscând astfel munca și devotamentul său misionar. Șase ani mai târziu, în 2023, a fost numit cardinal, iar în 2025, conclavul l-a ales ca noul Suveran Pontif. Deși primul papă american, discursul său inaugural a fost surprinzător: Prevost s-a adresat mulțimilor din fața Bazilicii Sfântul Petru în italiană impecabilă și în spaniolă fluentă, fără a rosti niciun cuvânt în engleză, nici măcar un mesaj pentru locuitorii orașului său natal, Chicago.
„Nu a mulțumit locuitorilor din Chicago și nu a făcut nicio referire la originile sale americane”, a remarcat Time. Alegerea a fost una deliberată, a explicat Brett C. Hoover, profesor de teologie la Universitatea Loyola Marymount din California: „Mesajul lui a fost clar: «Sunt american, dar sunt un alt fel de american. Nu sunt un naționalist; sunt o persoană căreia îi pasă de întreaga lume»”.
Reacțiile din America și ecoul global
Deși Papa Leon al XIV-lea nu a adresat un mesaj direct Americii, președintele Donald Trump a fost unul dintre primii lideri care l-au felicitat public: „Este o onoare deosebită să știm că este primul Papă american. Ce veste emoționantă și ce mare onoare pentru țara noastră!”, a scris Trump pe rețeaua sa socială, Truth Social. Acesta și-a exprimat dorința de a-l întâlni cât mai curând pe noul Papă, considerând momentul „cu adevărat special”.
Richard Lennan, profesor de teologie la Boston College, consideră că alegerea lui Prevost reflectă nevoia Bisericii Catolice de a contrabalansa ideologia „America First” promovată de Trump și de a reafirma valorile universale ale Bisericii.
„Este cel mai puțin american dintre americani. Nu m-ar surprinde deloc dacă acesta ar fi fost unul dintre motivele luate în calcul de cardinali: dorința de a avea pe cineva care să conteste atitudinile și acțiunile ce ignoră valoarea vieților umane”, a subliniat Lennan.
Papalitatea lui Leon al XIV-lea promite să aducă o voce puternică în favoarea celor marginalizați și dislocați, într-o lume din ce în ce mai polarizată.
„Avem nevoie de cineva care să ia cuvântul pe scena globală în numele celor săraci, marginalizați și dislocați. Chiar dacă oamenii doar dau din cap politicos și își văd de treburi mai departe, tot avem nevoie de acea voce”, a concluzionat profesorul.
Cu o autoritate morală recunoscută la nivel global, Papa Leon al XIV-lea este pregătit să devină nu doar liderul spiritual al celor 1,4 miliarde de catolici, ci și un simbol al solidarității și umanității într-o lume aflată în schimbare profundă.