Pensiile magistraților se schimbă radical. Află noile reguli de pensionare

CCR a decis că legea care schimbă pensiile magistraților este constituțională și introduce reguli noi de pensionare.

Pensiile magistraților intră într-o nouă etapă de reformă, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, 18 februarie, că legea care modifică regimul pensiilor de serviciu este constituțională. Actul normativ, inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, aduce transformări importante atât în privința vârstei de pensionare, cât și în modul de calcul al pensiei pentru judecători și procurori.

Pensiile magistraților intră într-o nouă etapă de reformă, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, 18 februarie, că legea care modifică regimul pensiilor de serviciu este constituțională.

Pensiile magistraților se schimbă

Actul normativ, inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, aduce transformări importante atât în privința vârstei de pensionare, cât și în modul de calcul al pensiei pentru judecători și procurori.

09:51

Decizia CCR care taie pensiile magistraților provoacă un cutremur în justiție. Lia Savonea: „Independența justiției nu este negociabilă”

18:40

FOTO Mugur Isărescu consideră că românii câștigă suficient! Guvernatorul BNR avertizează că nu este momentul pentru creșteri de pensii și salarii

Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege vizează vârsta de pensionare. Dacă până acum magistrații se puteau retrage din activitate mult mai devreme comparativ cu alte categorii profesionale, noul cadru legislativ introduce o creștere progresivă a pragului de pensionare până la 65 de ani.

Concret, legea stabilește o perioadă de tranziție de 15 ani, menită să permită adaptarea sistemului judiciar la noile reguli. Potrivit prevederilor, în primul an de aplicare, între 1 ianuarie și 31 decembrie 2026, magistrații vor putea ieși la pensie la vârsta de 49 de ani, indiferent de momentul în care au împlinit această vârstă.

Ulterior, vârsta de pensionare va crește progresiv, cu câte un an în fiecare an, până în 2042, când va fi atins pragul standard de 65 de ani. Abordarea graduală urmărește evitarea unui șoc sistemic și menținerea stabilității în instanțe și parchete.

Pe lângă vârsta de pensionare, pensiile magistraților vor fi afectate și din perspectiva modului de calcul. Noua lege stabilește că pensia de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute realizate în ultimele 60 de luni de activitate.

Schimbări în calculul pensiei de serviciu

Totodată, a fost introdus un plafon clar. Pensia nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă încasată. În prezent, pensia de serviciu a magistraților este echivalentă cu 80% din ultimul salariu brut, ceea ce înseamnă că noul sistem va duce la o diminuare semnificativă a nivelului maxim al beneficiilor.

Această modificare are ca obiectiv apropierea regimului pensiilor speciale de principiile generale ale sistemului public, fără a elimina însă complet statutul distinct al magistraților.

Noua lege păstrează opțiunea pensionării anticipate, însă introduce condiții mult mai stricte. Magistrații care au o vechime de cel puțin 35 de ani vor putea solicita pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard, dar vor suporta o penalizare anuală de 2% din cuantumul pensiei pentru fiecare an de anticipare.

Această penalizare se va aplica până la atingerea pragului de 65 de ani, fiind similară regulilor din sistemul public de pensii. Măsura urmărește descurajarea pensionărilor foarte timpurii și menținerea în sistem a magistraților cu experiență.

Proiectul de lege privind pensiile magistraților a avut un parcurs legislativ complicat. În toamna anului 2025, premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru adoptarea legii. Ulterior, în octombrie 2025, CCR a respins varianta inițială, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un element esențial din punct de vedere procedural.

După corectarea acestor deficiențe, proiectul a fost retrimis spre analiză, iar decizia recentă a Curții confirmă că noua formă respectă prevederile constituționale.