Decizia CCR privind pensiile magistraților stârnește reacții dure. Lia Savonea avertizează asupra riscurilor pentru justiție.
Decizia CCR privind pensiile magistraților, adoptată cu un vot de 6 la 3, a declanșat una dintre cele mai puternice reacții din ultimii ani în interiorul sistemului judiciar. Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care modifică regimul pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, respingând sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de mai multe instanțe din țară.
Hotărârea vine într-un context tensionat, în care reforma pensiilor speciale reprezintă una dintre cele mai sensibile teme din spațiul public și politic. Pe de o parte, Guvernul și o mare parte a societății cer limitarea acestor beneficii, considerate excesive, iar pe de altă parte, magistrații susțin că pensiile de serviciu sunt o garanție esențială pentru independența justiției.
Lia Savonea, despre decizia CCR
Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a reacționat imediat după pronunțarea deciziei CCR, exprimând o poziție extrem de critică. Într-un comunicat transmis presei, aceasta a subliniat că hotărârea reprezintă un recul major în protecția constituțională a magistraților.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților. Reculul grav în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independeța justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a transmis Lia Savonea, potrivit Mediafax.
Ce a decis CCR și ce prevede legea
Curtea Constituțională a analizat legea care schimbă modul de calcul al pensiilor magistraților, reducând semnificativ cuantumul acestora și introducând condiții mai stricte de pensionare. Cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, judecătorii CCR au stabilit că actul normativ respectă Constituția.
Potrivit motivării preliminare, CCR a apreciat că legiuitorul are dreptul să modifice regimul pensiilor speciale, atât timp cât nu încalcă principiile fundamentale ale statului de drept și nu afectează grav statutul magistraților.
Totuși, reprezentanții sistemului judiciar avertizează că această interpretare creează un precedent periculos, permițând intervenții politice în zona unei garanții-cheie a independenței justiției.
Lia Savonea, o figură controversată
Lia Savonea este una dintre cele mai cunoscute și controversate figuri din magistratura românească. Cu o carieră îndelungată în sistem, aceasta a ocupat funcții-cheie, inclusiv cea de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și, ulterior, cea de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Numele său a fost implicat în mai multe scandaluri publice, fiind adesea asociat cu tabăra magistraților considerați apropiați de vechile structuri de putere. Criticii săi o acuză de conservatorism și de rezistență față de reformele din justiție, în timp ce susținătorii o văd drept un apărător ferm al independenței sistemului.
O serie de investigații jurnalistice realizate de Recorder au adus în prim-plan detalii sensibile despre influența și rețelele de putere din justiție, în care numele Liei Savonea a fost frecvent menționat. Anchetele au scos la iveală mecanismele prin care anumite grupuri de magistrați ar fi exercitat un control semnificativ asupra deciziilor din interiorul sistemului.
Deși Lia Savonea a respins constant aceste acuzații, susținând că activitatea sa a fost întotdeauna legală și transparentă, investigațiile au alimentat o dezbatere amplă despre necesitatea reformei profunde a justiției și despre rolul real al conducerii instanțelor supreme.
Hotărârea Curții Constituționale riscă să amplifice tensiunile deja existente între puterea politică și sistemul judiciar. Mulți magistrați consideră că reducerea pensiilor poate descuraja intrarea tinerilor în profesie și poate stimula plecările premature din sistem.
Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a subliniat că hotărârea reprezintă un recul major în protecția constituțională a magistraților.