Pentru o celebră construcție din Iași, amplasată pe un teren de câteva mii de metri pătrați se pregătește un plan special – GALERIE FOTO, EXCLUSIV

O celebră construcție din Iași, amplasată pe un teren de câteva mii de metri pătrați este în centrul unui plan special! Pe ordinea de zi a Comisiei Județene pentru Cultură Iași se află proiectul ce vizează lucrări de protecție în vecinătatea clădirii Castelului Sturdza de la Miclăușeni, prin delimitări funcționale, sistematizarea verticală a drumurilor și aleilor, dar și coordonarea rețelelor în incinta Castelului Sturdza, satul Miclăușeni, comuna Butea, județul Iași, pentru o suprafață de 4.000 de metri pătrați

La o celebră construcție din Iași, amplasată pe un teren de câteva mii de metri pătrați este în pregătire un plan special! La Comisia Județeană pentru Cultură (DJC) Iași se află spre avizare proiectul ce urmărește lucrări de protecție în vecinătatea clădirii Castelului Sturdza de la Miclăușeni, prin delimitări funcționale, sistematizarea verticală a drumurilor și aleilor, dar și coordonarea rețelelor în incinta Castelului Sturdza, satul Miclăușeni, comuna Butea, județul Iași, pentru o suprafață de 4.000 de metri pătrați. Mănăstirea Miclăușeni, prin S.C. Prodid S.R.L., a depus un proiect la DJC. Este vorba de etapa Documentației Tehnice pentru obținerea Autorizației de Construire (DTAC).

stirilebzi.ro

Unde găseşti cazare ieftină pentru Paşte. Destinaţia din România perfectă pentru o vacanţă relaxantă

Stirile PROTV

Bătrân din Capitală păcălit de o femeie care a pretins că e nepoata lui. Dialogul...

Pentru o celebră construcție din Iași, amplasată pe un teren de câteva mii de metri pătrați se pregătește un plan special

Castelul de la Miclăușeni a fost ridicat între anii 1880-1904, chiar de Gheorghe Sturdza, pe locul unui vechi conac boieresc. Totuși, începutul adevărat pentru ceea ce se află astăzi în această zonă pleacă din negura vremurilor, de la începutul anului 1400. Castelul Miclăușeni reprezintă o bijuterie arhitectonică în stil neogotic. Un incendiu nimicitor l-a devastat, distrugerea sa cu brutalitate fiind făcută de către soldații ruși. După instaurarea regimului comunist în România, acesta a fost transformat în școală-cămin pentru copiii cu handicap psihic. În fapt, la Miclăușeni este vorba despre un întreg ansamblu monumental.

Asemeni Palatului de la Ruginoasa sau Conacului „P.P. Carp” de la Țibănești, enigmaticul Castel Sturdza te transpune, în doar câteva minute, într-o altă lume, plină de parfum romantic și amintiri sensibile legate de ceea ce s-a petrecut aici de-a lungul a mai bine de un secol.

Un loc ce are o istorie de peste jumătate de mileniu

Ca dovadă a faptului că vorbim de un loc ce are o istorie de peste jumătate de mileniu, trebuie arătat că, după anul 1410, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dăruit vornicului Miclăuș (1380-1440), membru în Sfatul Domnesc, o moșie întinsă, situată în apropierea Luncii Siretului.

Aceasta a devenit cunoscută sub denumirea de „Miclăușeni” după moartea vornicului. La 25 aprilie 1591, urmașii vornicului Miclăuș au vândut moșia către vistiernicul Simion Stroici (1550-1623). La începutul secolului al XVII-lea, vistiernicul a construit aici un conac ale cărui ruine se mai puteau vedea la începutul secolului al XX-lea. Printr-un testament din 5 iunie 1622, Stroici a lăsat moștenire satul Miclăușeni lui Lupu Prăjescu și nepoatei sale, Safta, fiului său, totul cu heleșteie și cu prisăci. La sfârșitul secolului al XVII-lea, în 1697, urmașii lui Lupu Prăjescu, neavând urmași, au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza, cu care se înrudeau.

La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani robi, care și astăzi poartă nume de meserii, precum Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolar sau Surugiu. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a reclădit conacul boieresc, construindu-l cu demisol și parter, în formă de cruce. Fiul său, Dimitrie, a construit în perioada 1821-1823 o biserică de curte, în apropierea castelului. Deși era văr cu domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), Alecu Sturdza a îmbrățișat ideile revoluționarilor de la 1848. După moartea sa, de administrarea moșiei s-a ocupat văduva sa, Ecaterina („Catinca”).

Ea a lăsat moșia fiului său, George A. Sturdza, în 1863. Așadar, pentru o celebră construcție din Iași, amplasată pe un teren de câteva mii de metri pătrați se pregătește un plan special.