Peștera secretă de la Mănăstirea Cetățuia din Iași! Legenda tezaurului dorit de liderul nazist Adolf Hitler. Călugării au ascuns toată averea – FOTO

Din curtea unei faimoase construcții istorice a orașului Iași a plecat una dintre cele mai ciudate și misterioase legende din toată Europa. Fantastic este că totul începe în jurul anului 1900! Atunci, un grup de cercetători ruși ar fi găsit în arhiva marelui Muzeu Ermitaj din Sankt Petersburg o serie de manuscrise ce i-ar fi aparținut marelui cărturar și domnitor Dimitrie Cantemir. Aici s-ar fi menționat despre o peșteră și secretele sale. Ea s-ar fi aflat în curtea măreței Mănăstiri Cetățuia

Este una dintre marile legende urbane plecate din orașul Iași. Totul are în prim-plan o stranie și misterioasă legendă care a străbătut toată Europa. Astfel, în jurul anului 1900, cercetători din Rusia ar fi găsit în arhiva Muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg manuscrise ce i-ar fi fost atribuite marelui cărturar Dimitrie Cantemir. În ele s-ar fi menționat despre o peșteră și secretele sale ce s-ar fi aflat în curtea măreței Mănăstiri Cetățuia. Toate indiciile arată că e vorba de pură legendă. Totuși, imaginația creatorilor a mers până acolo unde se menționează că în peșteră erau o comoară și 13 lespezi de piatră, cu desene și însemne ciudate, care ar prezenta trecutul și viitorul lumii. Nici mai mult, nici mai puțin acestea ar fi stârnit interesul marelui lider nazist Adolf Hitler!

RomaniaTV

Simona Halep, implicată într-un triunghi amoros. Cine este bărbatul pentru care a renunţat la TOT!

Observatornews.ro

"Nu mai pot dormi noaptea". Românii afectaţi de taxele lui Trump se tem că joburile lor vor dispărea

Aventura cercetătorilor ruși, ajutați de masoni ieșeni, în căutarea misterioasei peșteri de la Cetățuia

Și povestea merge mai departe. La câțiva ani după ce au descoperit-o, cercetătorii ruși, ajutați de masoni ieșeni, au venit în capitala Moldovei pentru a găsi misterioasa peșteră de la Cetățuia. Legenda spune că taman când erau foarte aproape de celebrul loc, totul s-a prăpușit și „investigatorii” au „intrat în pământ”. Și totul rămâne în nebuloasă. Mai departe, în anul 1912, primarul urbei de atunci, Dimitrie A. Greceanu, ar fi intrat în posesia planurilor tunelului și a unor schițe, cu presupusul loc unde s-ar afla peștera. De aici, edilul vinde „documentele” lui Matei B. Cantacuzino. Acesta continuă cercetările, alături de băiatul său, Vasile Cantacuzino. Și, mai mult, ar fi găsit peștera și comoara din ea. Ca într-un film suprarealist, cei doi mor subit. În 1916, Vasile Cantacuzino, într-un accident de tren, iar tatăl este găsit mort în casa sa, la sfârșitul anului 1925.

Comoara și peștera de la Cetățuia ajung la urechile marelui lider nazist Adolf Hitler

Lungul drum al poveștii fantastice ar fi ajuns în atenția celebrului universitar din Iași. A.C. Cuza. În presa locală din Iași apare un articol la 23 septembrie 1932, în care Adolf Hitler spune că și-ar dori să-l cunoască pe profesorul Cuza. Având elemente din faimoasa comoară de la Cetățuia, de la Cuza, parte din ea ar fi ajuns la Hitler. Brusc, după Al Doilea Război Mondial, călugării de la Mănăstirea Cetățuia ar fi zidit intrarea în tunelul spre „peșteră”. Dincolo de faptul că realitatea este cu totul alta și că întreaga „afacere” legată de acest loc este doar o frumoasă legendă urbană, povestea este una ingenios concepută și care stârnește atenția și imaginația multora.

Ctitorul Mănăstirii Cetățuia este domnitorul Gheorghe Duca. Zidirea a fost începută în anul 1669 și a fost finalizată în 1672

Așezată pe o colină din Iași ce domină valea râului Nicolina, de la Mănăstirea Cetățuia se poate vedea o frumoasă panoramă a orașului. Ctitorul Mănăstirii Cetățuia este domnitorul Gheorghe Duca. Zidirea s-a început în anul 1669 și s-a finalizat în 1672. Uimit de măreția construcției, sultanul Mehmed al IV-lea, la 10 iunie 1672, aflat în campania împotriva Poloniei, prevestea ruinarea iminentă a Cetățuii. Însă, cuvintele sale nu s-au împlinit, deși de-a lungul anilor mănăstirea a avut de înfruntat multiple vitregii.
Sub raport arhitectural, Cetățuia este o copie sobră a „Trei Ierarhilor”, ctitoria domnului Vasile Lupu de la 1639. Pictura de la Cetățuia este o creație artistică deosebită, având ca autori pe Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina, alături de pictori autohtoni care lucraseră la „Trei Ierarhi”. Este ultimul mare ansamblu de pictură murală din Moldova în linia tradițiilor postbizantine.

Mănăstirea Cetățuia a jucat și un deosebit rol cultural. Aici s-a înființat, în 1682, o tipografie, unde s-au tipărit cărți grecești

Mănăstirea Cetățuia a jucat și un deosebit rol cultural. Aici s-a înființat, în 1682, o tipografie, unde s-au tipărit cărți grecești pentru Orientul ortodox, tiparnița fiind în acea vreme singura de acest fel din întreg Răsăritul. Gheorghe Duca pune la dispoziție mijloacele financiare, astfel încât delegația Patriarhiei de Ierusalim aducea materialele tipografice la Iași de la Veneția. Organizarea tipografiei, prima din această regiune a Europei cu o asemenea misiune, a fost încredințată unor călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu ieromonahul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Huși.

În mediul cultural bisericesc de la Cetățuia au activat: patriarhul Dositei al Ierusalimului, precum și alți cunoscuți cărturari greci din vremea respectivă (Nicolaos Kerameos, Ieremia Cacavelas, Ioan Comnen, Chesarie Daponte). Multe din textele grecești tipărite aici au intrat în celebra Patrologie J. P. Migne. Biserica a fost înconjurată de la început de ziduri înalte de piatră, cu metereze și drum de strajă, turn de intrare și turnuri de colț. În incinta mănăstirii s-au mai construit chilii, băi, bucătărie, pivnițe și stareție cu trapeză.

Unicitatea Cetățuiei constă în aceea că aici s-a păstrat întregul ansamblu de arhitectură monastică

Unicitatea Cetățuiei constă în aceea că aici s-a păstrat întregul ansamblu de arhitectură monastică. Un loc aparte îl ocupă palatul rezervat găzduirii domnului, clădire fortificată, specifică secolul al XVII-lea. Bucătăria (cuhnea) sau, după unele opinii, baia turcească, este singura construcție de acest fel care ni s-a păstrat într-un ansamblu mănăstiresc. Turnul clopotniță și masivitatea zidurilor dovedesc că mănăstirea a fost gândită și ca loc de refugiu și rezistență armată, în caz de nevoie, fiind cu adevărat o „cetățuie”. Biserica mănăstirii este specifică arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totuși o sinteză originală a unor elemente arhitectonice disparate.