Marea Neagră are un ecosistem aparte, cu o biodiversitate interesantă și adaptări spectaculoase, de aceea, este bine să știi peștii din aceasta.
Deși pare mai săracă în comparație cu alte mări, ea adăpostește numeroase specii autohtone și migratoare, iar condițiile sale o fac cu adevărat specială în Europa.
Iată care sunt peștii cei mai cunoscuți din Marea Neagră
Chiar dacă are o salinitate scăzută și este stratificată, Marea Neagră adăpostește peste 190 de specii de pești, unele dintre ele valoroase din punct de vedere economic și ecologic. Printre cele mai cunoscute se numără guvidul, chefalul, hamsia, stavridul, scrumbia de Dunăre, calcanul, șprotul și rechinul de Marea Neagră.
Guvidul (gobius) este un pește mic, dar extrem de răspândit, apreciat pentru gustul său și frecvent întâlnit în zonele de coastă. Chefalul (mugil cephalus) este un pește cu carne gustoasă, prezent în Delta Dunării și în largul litoralului.
Hamsia este un pește mic și argintiu, consumat frecvent în zonă, mai ales prăjit sau marinat. Este unul dintre speciile cele mai pescuite datorită reproducerii rapide și a roiurilor numeroase. În ceea ce privește calcanul, acesta este considerat a fi un pește de lux, cu o formă turtită și carne albă, delicioasă. Acesta se prinde în lunile mai și iunie, când se apropie de maluri.
Stavridul este un pește migrator care populează Marea Neagră în special primăvara și vara, ce este prins în cantități mari. De asemenea, scrumbia de Dunăre este o specie ce are o importanță majoră, care se reproduce în fluviu, dar petrece mare parte din viață în mare.
Puține persoane știu că Marea Neagră găzduiește și o specie de rechin: câinele de mare (squalus acanthias), de mici dimensiuni și inofensiv pentru om. Aceasta specie preferă adâncimile și este pescuit ocazional.
Curiozități fascinante despre această mare
Marea Neagră este una dintre cele mai interesante mări din lume datortă compoziției apei, istoriei geologice și caracteristicilor sale climatice. Este o mare semi-închisă, legată de Oceanul Atlantic doar printr-un lanț de strâmtori: Bosfor, Marea Marmara și Dardanele.
Această izolare o face un ecosistem mai lent în regenerare și mai sensibil la poluare. Una dintre cele mai fascinante trăsături ale Mării Negre este stratificarea apei: doar aproximativ 150-200 de metri de la suprafață sunt oxigenați, restul fiind plin cu hidrogen sulfurat, un gaz toxic care face ca viața la adâncime să fie imposibilă pentru majoritatea organismelor.
De aceea, fauna este concentrată în straturile superioare, iar acest fapt limitează diversitatea, dar și competiția dintre specii. Este, de asemenea, singura mare din lume unde această zonă anoxică ocupă peste 85% din volumul apei.
Marea Neagră este mai puțin sărată decât alte mări, din cauza numeroaselor râuri care se varsă în ea, printre care și fluviul Dunărea, cel mai mare contribuitor. Acest aspect influențează atât viața marină, cât și flora submarină.
Algele brune și roșii sunt mai rare, iar cele verzi și plantele subacvatice de apă dulce sunt mai prezente în apropierea gurilor de vărsare.
Marea Neagră este un ecosistem unic în Europa, fiind cunoscută pentru peștii care s-au adaptat unui mediu dificil și pentru trăsăturile geologice remarcabile, de aceea, este important să știi câteva lucruri despre ea.