Care este salinitatea Mării Egee? Iată aspecte mai puțin cunoscute, dar foarte importante

Salinitatea Mării Egee este un element esențial ce influențează viața marină, activitatea turistică, dar și echilibrul ecosistemelor.

Această mare cu ape limpezi și albastre este, de fapt, un braț al Mării Mediterane, ce este legată de Marea Marmara și Marea Neagră prin strâmtorile Dardanele și Bosfor.

Salinitatea Mării Ege – ce înseamnă și de ce contează?

Această mare face parte din bazinul estic al Mării Mediterane și este situată între Grecia continentală și vestul Turciei. Salinitatea acestei mări se referă la cantitatea de sare care este dizolvată în apă, exprimată în grame de sare la litru (g/L) sau în unități promil (%.)

În cazul Mării Egee, salinitatea este relativ ridicată, situându-se între 37%. și 39%., fiind ușor mai mare decât media globală a oceanelor, care este de aproximativ 35%. Această salinitate ridicată este rezultatul mai multor factori naturali.

În primul rând, această mare are o evaporare intensă, determinată de climatul cald și uscat caracteristic regiunii. În al doilea rând, aportul de apă dulce de la râurile care se varsă în mare este limitat, în special în comparație cu alte mări.

De asemenea, schimburile de apă cu Marea Neagră, care are o salinitate mult mai scăzută, influențează în special partea nordică a acestei mări, unde apa este ușor mai puțin sărată. O salinitate ridicată afectează densitatea apei, circulația curenților marini și, implicit, distribuția organismelor marine. Pe termen lung, ea poate influența și climatul local și fertilitatea zonelor de coastă.

Această mare acoperă o suprafață de aproape 214.000 km pătrați, măsurând aproape 610 kilometri de la nord la sud și aproape 300 kilomtri de la est la vest. Află ce trebuie să știi și despre Lacul Como, din Italia.

Ce influență are asupra mediului și turismului

Salinitatea acestei mări are un impact direct asupra biodiversității marine. Speciile adaptate la condiții de salinitate ridicată prosperă aici, iar marea găzduiește o mare varietate de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice.

Unele dintre cele mai apreciate fructe de mare și specii de pește din Grecia provin din această zonă. Din acest motiv, pescuitul este o activitate economică importantă, fiind influențat direct de salinitate, care determină zonele de hrănire și reproducere ale faunei marine.

O salinitate mai ridicată contribuie și la claritatea apei, un factor foarte apreciat în turism. Plajele cu ape albastre, limpezi, unde fundul mării poate fi văzut cu ușurință și la câțiva metri adâncime, sunt direct legate de salinitatea constantă și de lipsa sedimentelor aduse de râuri.

Astfel, insule precum Santorini, Mykonos, Rhodos sau Creta sunt recunoscute în toată lumea pentru peisajele spectaculoase și condițiile excelente pentru scufundări și snorkeling. Totuși, salinitatea ridicată poate avea și efecte mai puțin pozitive.

De exemplu, în agricultură, dacă apa de mare se infiltrează în pânza freatică din zonele de coastă, solurile pot deveni mai sărate, afectând producția agricolă. De asemenea, în anumite condiții, salinitatea poate fi amplificată de schimbările climatice, prin creșterea evaporării și reducerea precipitațiilor, ceea ce poate duce la dezechilibre ecologice.

Salinitatea Mării Egee este mai mult decât un simplu indicator chimic, de aceea, protejarea echilibrului său salin și înțelegerea acestui fenom ne ajută să apreciem mai mult legătura dintre natură și activitatea umană.