Obiectul lunii noiembrie 2021 la Muzeul Național al Literaturii Române Iași este portretul lui Mihail Sadoveanu, realizat de Veronica Porumbacu, ultima imagine plastică a scriitorului din timpul vieții sale. Acesta poate fi admirat la Muzeul „Mihail Sadoveanu”, până pe 28 noiembrie 2021, în intervalul orar 10:00 – 17:00, de marți până duminică (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare). De-a lungul celor 81 de ani, chipul lui Mihail Sadoveanu a fost imortalizat în fotografii, mai întâi alb-negru și, apoi, color, dar și în diferite genuri de artă plastică: pictură, grafică, sculptură
De-a lungul celor 81 de ani, chipul lui Mihail Sadoveanu a fost imortalizat în fotografii, mai întâi alb-negru și, apoi, color, dar și în diferite genuri de artă plastică: pictură, grafică, sculptură. În acest context, obiectul lunii noiembrie 2021 la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) Iași este portretul marelui scriitor realizat de Veronica Porumbacu, ultima imagine plastică a scriitorului din timpul vieții. El poate fi admirat la Muzeul „Mihail Sadoveanu” până pe 28 noiembrie 2021, în intervalul orar 10:00-17:00, de marți până duminică (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare).
Personalitatea și prestigiul scriitorului au constituit o provocare și un imbold pentru artiști, atât în timpul vieții sale, cât și după moartea sa. Autorii, consacrați sau amatori, care semnează lucrările de artă plastică în care Sadoveanu este portretizat, sunt prea mulți pentru a fi enumerați fără a uita pe cineva.
Numeroase chipuri ale celui numit de Geo Bogza „Ștefan cel Mare al literaturii române”
În patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași și în depozitul muzeului inaugurat la centenarul nașterii scriitorului, 5 noiembrie 1980, în „Vila cu turnișor pătrat” din Copou, se află numeroase chipuri ale celui numit de Geo Bogza „Ștefan cel Mare al literaturii române”. Printre acestea se află un tablou realizat de Veronica Porumbacu (1921-1977). Ea însăși scriitoare, a schițat cu penița înmuiată în tuș un portret al mai vârstnicului coleg de breaslă.
Prin linii care evidențiază trăsăturile specifice vârstei înaintate, chipul îmbătrânit și marcat de boala care nu l-a ocolit în ultimii ani ai vieții, Mihail Sadoveanu nu putea fi reprezentat fără celebra-i pălărie cu boruri largi. Lucrarea este semnată cu inițialele „VP” și are mențiunea „Cu două zile înainte de moarte”. Cum știm că Mihail Sadoveanu a murit în dimineața zilei de 19 octombrie 1961, concluzia este că desenul a fost făcut în ziua de 17 octombrie. Cu siguranță că mențiunea de pe desen a fost adăugată în ziua tristului incident sau imediat după decesul scriitorului, pentru că nimeni nu ar fi putut ști când va surveni moartea acestuia. Portretul lui Mihail Sadoveanu realizat de Veronica Porumbacu este ultima imagine plastică a scriitorului din timpul vieții sale.
Vila de pe Aleea Mihail Sadoveanu, înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din 2004
Vila de pe Aleea Mihail Sadoveanu, nr.12, care găzduiește astăzi Muzeul „Mihail Sadoveanu”, a fost înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (LMI) din 2004, sub codul IS-II-m-B-03698. În trecut, proprietatea se întindea pe aproximativ 10 hectare de teren. Casa era înconjurată de vii, grădină și pomi, așa cum apare într-un plan de situație realizat în anul 1879. Monumentul este legat de numele lui Mihail Kogălniceanu, George Enescu și Mihail Sadoveanu. Clădirea a fost construită de Mihail Kogălniceanu în 1842.
În timpul Primului Război Mondial a locuit aici George Enescu, apoi, între 1918 și 1936, Mihail Sadoveanu. În 1950, Statul Român, prin ordinul Consiliului de Miniștri, a confiscat proprietatea lui Mihail Sadoveanu, iar, la 1 ianuarie 1954, Ministerul Agriculturii a încredințat spre folosință atât „Casa cu Turn” din Copou, actualul Muzeu Sadoveanu, cât și cele 5,2 hectare care îi aparțineau scriitorului, actualei UȘVIași.
Casa a fost restaurată între anii 1978 și 1980, ultima oară. Muzeul a fost inaugurat pe data de 5 noiembrie 1980, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea scriitorului care îi poartă numele. Acesta este alcătuit acum din 4 camere. Prin expunerea de manuscrise, fotografii, ediții princeps, obiecte personale, precum biroul de lucru folosit în perioada șederii la Fălticeni, cărțile din biblioteca scriitorului, pelerina din stofă purtată în ieșirile prin oraș, câteva dintre pălăriile sale, trofeele de vânatoare, masa de șah, mărturiile pasiunii sale pescărești, sunt ilustrate etapele semnificative ale devenirii sadoveniene.