Premierul Nicolae Ciucă, declarații înaintea votului final asupra bugetului de stat pentru anul 2023 – LIVE VIDEO, UPDATE

Discursul susținut miercuri, 14 decembrie, de premierul Nicolae-Ionel Ciucă în Parlament, înaintea votului final asupra bugetului de stat pentru anul 2023

UPDATE Plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a aprobat, miercuri, 14 decembrie, bugetul de stat pentru anul 2023, cu voturi 251 „pentru”, 115 „împotrivă” și trei abțineri.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat după vot, în plen, că „este un buget realist care vizează susținerea economiei și protejarea populației”.

De altfel, după ședință, ministrul investițiilor și proiectelor europene Marcel Boloș a făcut și el declarații.

„Într-adevăr, suntem în plin proces de pregătire a cererii de plată numărul 2. Reamintesc că aceasta are o valoare de 2,8 miliarde de euro și, potrivit regulamentului Comisiei Europene, luna decembrie este luna în care trebuie să trimitem la Comisia Europeană cererea de plată, fiind cea de-a doua cerere de plată pe care o înaintăm în cursul acestui an calendaristic. După cum, de asemenea, se cunoaște, cererea de plată numărul 2 are în structură jaloane și ținte de pe trimestrele I și II ale anului 2022. Discutăm de un număr de 51 de jaloane și ținte. Dintre cele mai importante amintim cloud-ul guvernamental, care, după cum știți, este inițiat atât din perspectiva legislației specifice în domeniu, cât și din perspectiva implementării acestui proiect important pentru România, care va duce la modernizarea serviciilor publice din administrația publică locală.

De asemenea, tot pe zona digitalizării, în cadrul celor 51 de jaloane și ținte, avem legea privind interoperabilitatea bazelor de date, care a intrat în vigoare și permite, de asemenea, schimb de informații între diferitele categorii de instituții publice, necesare pentru populație și a reduce din birocrația pe care o știm cu toții. În ceea ce privește prestarea de servicii publice către populație, de asemenea avem în cele 51 de jaloane și ținte lansarea apelurilor de proiecte pentru eficiența energetică, atât pentru blocurile de locuințe, cât și pentru ceea ce înseamnă clădirile publice; sau, de asemenea, încheierea contractelor pentru digitalizarea universităților, precum și cele peste 1.000 de unități școlare care au beneficiat de granturi pentru situațiile de risc de abandon școlar. Avem și jaloane și ținte care sunt considerate sensibile și monitorizate direct de către Comisia Europeană. Aici discutăm de legea avertizorilor de integritate, pe de o parte, și cadrul legal privind decarbonizarea, pe de altă parte. Astăzi Guvernul a definitivat cadrul legal pentru ceea ce înseamnă decarbonizare. Este vorba de utilizarea grupurilor energetice care trebuiau să fie scoase din funcțiune până la sfârșitul anului acestuia, proceduri tehnice care permit trecerea lor în conservare, așa cum am avut înțelegerea cu Comisia Europeană, și utilizarea lor pentru acoperirea situațiilor de dezechilibru existente pe piața de energie internă, respectiv a acelor situații în care fie avem fenomene meteo, să zicem, care generează o epuizare a resurselor energetice la nivel național și trebuie utilizate aceste grupuri energetice sau fenomene meteo extreme sau când în piața de energie sunt alte situații de dezechilibru.

Cu sprijinul Comisiei Europene – și le mulțumesc pe această cale – am ajuns la această variantă în care să putem să trecem cu bine peste această iarnă și să putem mai apoi să folosim grupurile energetice la momentul la care va fi necesar. De asemenea, avem în plin proces de implementare jaloanele și țintele care privesc trimestrul IV al anului 2022. Aici trebuie să vă spun că avem un număr de 55 de jaloane şi ținte care sunt aferente cererii de plată numărul 3. Termenul, pentru ca aceste documente să fie depuse la Comisie, este la mijlocul semestrului întâi al anului viitor, deci în luna martie ar urma să depunem cererea de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, și, din această perspectivă, jaloanele pe care Comisia Europeană le monitorizează în mod direct sunt în plin proces de implementare, de la legea și reforma privind pensii, bine cunoscuta reformă privind pensiile speciale, până la problemele care privesc decarbonizarea sau modificările care urmează să fie aduse Codului penal și Codului de procedură penală sau problema guvernanței corporative a companiilor de stat – sunt subiecte care sunt bine cunoscute de către dumneavoastră și pe care Comisia, în mod direct le monitorizează. Așadar, mâine transmitem în mod oficial cererea de plată numărul 2. Mulțumesc tuturor ministerelor care au fost implicate în procesul de pregătire a cererii de plată pentru România.

Banii care provin din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt bani care asigură, pe de o parte, stabilitatea financiară a României, iar, pe de altă parte, implementarea proiectelor cu sursă de finanțare din PNRR; amintesc că anul 2022 a fost anul în care am operaționalizat structurile organizatorice specifice PNRR-ului, așa după cum este bine cunoscut de la începutul acestui an – pe de o parte. Iar pe de altă parte, am luat măsuri pentru încheierea contractelor de achiziție publică și să ne amintim, de la Autostrada A 7 până la Autostrada A 2 Lugoj-Deva sau Autostrada Transilvania pe porțiunea Poarta Sălajului – Nădășelu, sunt toate exemple de proiecte de infrastructură, alături de cele din domeniul infrastructurii feroviare care privesc tronsonul sau linia de cale ferată Caransebeș- Timișoara- Arad, care, de asemenea, sunt contracte importante, alături de electrificarea liniei de cale ferată Episcopia Bihor-Cluj-Napoca; sunt proiecte care în anul calendaristic următor, în anul 2023, vor trebui să genereze plăți la nivelul proiectelor implementate cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență și să fim foarte atenți la termenele pe care le avem de respectat, și anume 31 august 2026. Așadar, aceasta este situația la nivelul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Amintesc, de asemenea, că în cursul acestei dimineți am primit vestea că s-a ajuns la un consens pe ceea ce înseamnă agrearea, de principiu, a modificărilor care privesc mecanismul de redresare și reziliență, și României, în cadrul capitolului REPower EU, i se alocă suma de 1,3 miliarde euro și măsurile din această perspectivă pe capitolul REPower EU o parte a fost luată astăzi de către Guvernul României și o altă parte urmează să fie luate în perioada ce vine, pentru ca să putem fi pregătiți de negociere și să putem ca, prin proiectele din REPower EU, să consolidăm independența energetică a României , a transmis Marcel Boloș.