Preotul Adrian Chelaru, de la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, face declarații surprinzătoare: „Tot ateismul s-a sfârșit în fața secției de Terapie Intensivă” – FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Oameni care nu au crezut în Dumnezeu și-au lăsat tot ateismul în fața secției de Terapie Intensivă, știind că în spatele acelei uși se află un om pe care-l iubesc, este mărturia unui preot ieșean. Aceștia s-au trezit neputincioși, au realizat că, de fapt, nimic în viața aceasta nu depinde de ei, însă au avut nevoie de o grea încercare pentru a realiza un lucru atât de important.

Preotul ieșean Adrian Chelaru a mărturisit cum boala întoarce oamenii la credință

O altă situație cu care părintele Adrian Chelaru se confruntă des, este cea în care bolnavii se tem de moarte

Primul instinct a fost cel de a da vina pe creator, de a-l certa și de a-i cere socoteală, apoi au început să întrebe de ce li s-a întâmplat tocmai lor o astfel de nenorocire. Au luat cu asalt capela din cadrul Spitalului de Neurochirurgie din Iași, iar preotul Adrian Chelaru le-a oferit răspunsul care le-a dezghețat sufletul.

„În misiunea mea, ca preot de caritate, am întâlnit nu doar unul, ci mai multe cazuri în care o persoană, din cauza modului de viață, s-a depărtat de Dumnezeu, iar suferința, fie din boală, din în urma unui accident, a mijlocit întoarcerea acasă, lângă Dumnezeu. Sunt și oameni care dau vina pe Dumnezeu pentru boala pe care o au, sunt și dintre aceștia. Sunt și oameni care văd în boală o binecuvântare. Unii dintre aceștia au ajuns la mari măsuri duhovnicești. Pentru mulți boala e o oglindă care a reflectat adâncurile realităților sufletești, pe unii boala i-a înnobilat prin înțelegere, i-a spiritualizat. În alții a scos tot întunericul afară, i-a înrăit, i-a întunecat.

Sunt și dintre aceștia, dar ne rugăm ca Dumnezeu să îi lumineze. Sunt și oameni care s-au căit pentru cele spuse în momentele de cumpănă, de derută, de criză, care la o privire mai atentă au descoperit sensul suferinței lor, izvoarele, curgerea, care au simțit o chemare spre a se schimba, spre o întoarcere a firii lor la frumusețea vieții spirituale”, susține Adrian Chelaru, preotul de caritatea al Spitalului de Neurochirurgie din Iași.

20:10, 05 Jun 2026

FOTO E GRAV! Andreea Marin a căzut din picioare pe stradă. Din ce cauză s-a petrecut totul

12:00, 05 Jun 2026

Tragedie în Botoșani! Un tânăr și-a pus capăt zilelor, copleșit de suferința mamei sale bolnave! 

Aceste situații sunt cele mai dificile pentru preotul de la Spitalul de Neurochirurgie. Oamenii respectivi vin furioși, considerând că suferința pe care o au este o nedreptate. Însă preotul știe că această atitudine nu se schimbă peste noapte, din acest motiv, primul pas către vindecarea sufletului care a venit plin de ură față de Dumnezeu este rugăciunea.

„În primul rând, nu-i judecăm, ci ne rugăm și Îl lăsăm pe Dumnezeu să lucreze în inima lor, până când tăciunele mâniei se va stinge, iar sufletul se va curăți și va dobândi o limpezime și o strălucire de diamant. În tot ce se întâmplă e o lucrare a lui Dumnezeu, din iubire pentru oameni. E o pedagogie tainică, o chemare, un îndemn spre a lua aminte ca moartea să nu ne prindă nepregătiți. În Canonul de căință către Domnul nostru Iisus Hristos se menționează că moartea poate fi uneori pregătită, anunțată, dar alteori vine în chip fulgerător și omul nu mai are timp de căință. De aceea, e bine să ne pregătim, să luăm aminte, să fim atenți la ființa noastră. Suntem responsabili față de noi.

De multe ori, aceste dialoguri iau chipul spovedaniei și încet-încet omul ce își varsă furia simte, revărsându-se tainic asupra lui, pronia lui Dumnezeu. Lucrurile nu se schimbă peste noapte, ci în timp, cu multă râvnă, chemare, sporire duhovnicească, rugăciune. Omul nu e singur niciodată, nu e părăsit de Dumnezeu. Are, dacă a fost botezat, are un înger ce-l luminează încotro să decidă, îi dă gândul cel bun. Apropierea de Dumnezeu în astfel de situații se face având la rădăcină porunca lui Hristos de iubire a aproapelui și de pildă bunului samaritean, de a participa la durerea celui ce plânge”, subliniază preotul Adrian Chelaru.

Situații dificile în capela de la Spitalul de Neurochirurgie din Iași

Oameni care nu au crezut în Dumnzeu, și-au lăsat tot ateismul în fața secției de Terapie Intensivă, știind că în spatele acelei uși se află un om pe care-l iubesc

O altă situație cu care părintele Adrian Chelaru se confruntă des este cea în care bolnavii se tem de moarte. Sufletul acestor oameni este pustiit, iar încrederea lor în Dumnezeu este limitată, din acest motiv țin cont mai mult de sănătatea trupească decât de cea sufletească. Aceasta este unul dintre motivele pentru care boala pune stăpânire pe ei.

„Noi trebuie să fim conștienți că trupul nostru nu e veșnic, însă sufletul, da. Trebuie să avem grijă mare și de el căci această viață, oricât de bogată și îndelungată ar fi, e trecătoare. Am putea avea sănătate și toate bogățiile pământului, dar fără Dumnezeu și fără grija de suflet am fi pustii, pustiitori și prizonieri, captivi în trupurile noastre. Prezența lui Dumnezeu ne organizează interiorul, nu mai e haos, nu mai e disperare, nu mai e groaza că murim, dispare frica de moarte. Dincolo ne așteaptă pe măsura faptelor noastre, de acum, raiul sau iadul și, câtă vreme trăim, mai e vreme să schimbăm cârma corabiei noastre spre ceruri. Să spunem mereu «cred, Doamne, ajută necredinței mele»”, mai spune preotul de la Spitalul de Neurochirurgie din Iași

Preotul Adrian Chelaru are un sfat și pentru cei al căror suflet este pus la grea încercare. Aceasta vorbește și despre cum cârtitul împotriva lui Dumnezeu poate duce la o suferință pământească și mai mare.

„Să intrăm într-o biserică și să stăm puțin în fața unei icoane până când tulburarea din noi se va preface în liniște, în iertare. Să aprindem o lumină când ne rugăm. Învățătura Sfinților Părinți ne arată că bolnavii care nu cârtesc împotriva lui Dumnezeu pentru boala lor, ci o rabdă cu tărie și bunătate, vor primi cunună de mucenic în viața de dincolo. Patul bolnavului e altarul muceniciei sale, al jertfei sale. Să luăm aminte la exemplul celor ce au suferit, dar nu cu chipul înnegurat de răutate și mânie sau ură față de Dumnezeu, ci cu smerenia lui Ior.

Boala ne smerește, ne arată că, deși vrem să ne măsurăm nebunește cu Dumnezeu, suntem atât de perisabili și trecători. Boala e un punct de cotitură în viața noastră, când se aprinde un far intermitent, semnalizând furtuna din organismul nostru, că e posibil corabia noastră să devină o epavă, să ne zdrobim de stânci în această încercare, dar ne arată totodată că deasupra mării învolburate e luna, semn al ochiului veghetor al lui Dumnezeu”, a mărturisit preotul ieșean Adrian Chelaru.