Președintele Academiei Române, reacție dură la Legile Educației

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop are o reacție dură la Legile Educației. Acesta susţine că noul pachet legislativ nu aduce niciun plus de îmbunătăţire.

Legile Educației fac parte dintr-un proiect mai amplu propus de președintele Klaus Iohannis. Proiectul de țară cu care s-a lăutat Iohannis și intitulat ”România Educată” bate pasul pe loc în cei 8 ani de mandat la Cotroceni.

Președintele Academiei Române, reacție dură la Legile Educației

Președintele Academiei Române se arată dezamăgit de Legile Educației despre care afirmă că nu aduc o schimbare în domeniul educațional din România. Ioan Aurel Pop explică faptul că problemele din învăţământ sau cercetare nu s-au schimbat și cu toate că promisiunea legilor care să aducă un plus există, noile propuneri legislative nu se încadrează din această perspectivă:

RomaniaTV

O mai ții minte pe Raluca Lăzăruț? Cum arată acum și cu ce se ocupă în Chicago fosta prezentatoare TV. E plină de bani!

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

„Din păcate, problemele acute nu s-au schimbat, chiar dacă ni se promit nişte legi noi ale educaţiei şi cercetării, aţi văzut în ce fundătură se află ele în acest moment, propunerile. Şi deci nu s-a rezolvat. Ele, aceste propuneri, nu aduc, după părerea mea, vreo perspectivă clară de îmbunătăţire”, a spus Pop, în deschiderea unei sesiuni ştiinţifice dedicate Zilei Limbii Române, desfăşurată în Clubul Academicienilor, scrie Agerpres.

Sorin Cîmpeanu a anunțat faptul că Legile Educației sunt în concordanță cu proiectul ”România Educată” și că vor intrat în circuitul de avizare. Cîmpeanu a mai precizat faptul că proiectele vor intra în dezbatere publică.

Ce schimbări se aduc odată cu Legile Educației

Recent, în cadrul unui forum educațional, Sorin Cîmpeanu a explicat ce noutăți vor aduce Legile Educație. Ministrul Educației consideră că schimbarea este una esențială. Acesta a punctat faptul că în pofida existenței unei legi din 2011, Bacalaureatul a fost organizat după legea din 1995:

„Schimbarea este esenţială. Spre deosebire de Legea 1 din 2011 care a avut schimbări de proces importante, corecte, însă care nu au fost însoţite de schimbări de instituţii sau de schimbări de resurse. Atunci când vrei să obții rezultate diferite cu aceiaşi oameni, cu aceleaşi instituţii, cu aceleaşi resurse, şansele sunt minime, iar asta s-a văzut prin faptul că, spre exemplu, în anul 2022, am organizat Bacalaureatul după Legea 84 din 1995.

La 11 ani de la apariţie, încă nu am putut organiza examenul de Bacalaureat după Legea 1. De ce? Nu au fost instituţii, nu au fost mecanisme, nu au fost resurse. Acest proiect de lege însoţeşte schimbările de proces cu schimbări în arhitectura de sistem. Acest sistem însoţeşte schimbările de proces şi de instituţii cu resurse. Dacă nu vom avea resurse financiare, toate aceste lucruri vor fi degeaba”, a menționat ministrul Educaţiei.

Desigur, Legile Educației nu vor rezolva cele mai apăsătoare probleme care există în special în zona învățământului preuniversitar. Vorbim despre WC-urile din fundul curții, despre salariile mici ale profesorilor, sau despre condițiile de studiu precare în special în zonele rurale. Vom vedea dacă reacția dură din partea președintelui Academiei Române pe Legile Educației va aduce o reacție la nivel ministerial.