Președintele CJUE și președintele Comisiei de la Veneția vin la CCR

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituţională va celebra Centenarul Constituţiei României Întregite (1923 – 2023) în cadrul unei Adunări solemne care va avea loc, pe 27 martie, la Palatul Parlamentului, în sala de plen a Senatului, informează un comunicat al CCR.

Adunarea solemnă deschide seria evenimentelor şi manifestărilor organizate de Curtea Constituţională pe parcursul lui 2023, care a fost declarat de către Plenul CCR Anul „Centenarului Constituţiei României Întregite”.

Potrivit CCR, printre personalităţile invitate la eveniment se află preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, prim-ministrul Nicolae Ciucă, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Alina Corbu.

Participare internațională

La eveniment vor participa şi Koen Lenaerts – preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Claire Bazy-Malaurie – preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept de la Veneţia, Mamadou Badio Camara – preşedintele Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone (ACCF), judecători constituţionali ai Republicii Moldova, preşedinţi şi judecători ai altor Curţi constituţionale europene, înalţi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, reprezentanţi ai mediului academic din ţară şi străinătate.

În cadrul evenimentului, vor fi prezentate exemplarele originale ale Constituţiei din 1923 şi Constituţiei din 1866 într-o expoziţie tematică de documente şi fotografii relevante, care va fi organizată în Foaierul Senatului, în colaborare cu parteneri instituţionali.

Cu acelaşi prilej, în colaborare cu Romfilatelia SA, va fi lansată o emisiune de mărci poştale.
Pe 28 martie 2023 se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite. În perioada noiembrie 1922 – martie 1923, Adunarea Deputaţilor şi Senatul, ca Adunări Constituante, au redactat şi dezbătut în cadrul comisiilor proprii proiectul de Constituţiune care a fost adoptat la 26 martie 1923 de Adunarea Deputaţilor, respectiv la data de 27 martie 1923 de Senat. Pe 28 martie 1923, a fost promulgată Constituţiunea României Întregite, ca aşezământ constituţional necesar „pentru consolidarea şi temeinica propăşire a scumpei Noastre Românii”.

Adoptarea Constituţiei din 1923 marchează un moment unic în istoria constituţională

Conform CCR, adoptarea Constituţiei din 1923 marchează un moment unic în istoria constituţională şi statală a României, prin care s-a desăvârşit şi s-a consolidat, la nivel de Lege fundamentală, proiectul naţional al românilor de înfăptuire a statului naţional unitar român, fiind actul politico-juridic care a permis unificarea legislativă şi administrativă a statului român după Marea Unire de la 1918.

Constituţia din 1923 a consacrat pentru prima oară în istoria constituţională a României, prin articolul 103, „dreptul de a judeca constituţionalitatea legilor şi a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constituţiunii”.