Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a menţionat luni, 21 noiembrie 2022, că este necesară o şedinţă a coaliţiei de guvernare în care să se stabileasa procentul de majorare a pensiilor din 2023 „cât se poate de repede”. Potrivit preşedintelui Senatului, pentru o indexare nediferenţiată a pensiilor cu 15%, impactul bugetar ar fi undeva la 18 miliarde de lei.
Creşterea pensiilor este un subiect controversat în Parlament. Anterior, ministrul Muncii a prezentat la Parlament soluţiile Băncii Mondiale pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile. Marius Budăi a venit cu un mesaj către pensionari, menţionând că „nu îi va mai condamna la sărăcie pentru următorii 50 de ani”.
Preşedintele interimar al Senatului, despre indexarea nediferenţiată a pensiilor
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu a declarat că pensiile trebuie mărite într-un procent cât mai mare. În cadrul unei discuţii la Senat, ea a prezentat şi argumentele care stau la baza acestei decizii.
„Ne dorim creşterea punctului de pensie care să acopere rata inflaţiei, ne dorim ca această creştere să asigure puterea de cumpărare a pensionarilor. Şi premierul, şi eu şi colegii noştri suntem foarte preocupaţi de maniera în care se va rezolva în coaliţie această problemă. Ne-am dorit ca această discuţie să ducă spre un punct de vedere pe care PNL să îl aibă în coaliţie, astfel încât să-i convingem şi pe colegii noştri că pensiile trebuie mărite într-un procent cât mai mare. Argumente (…) discutate sunt: rata inflaţiei este de aproximativ 15 procente şi a afectat puterea de cumpărare a pensionarilor. A fost vehiculat 6,1% – inflaţia de anul trecut, dar la 1 ianuarie 2023, cu siguranţă, procentul cu care punctul de pensie va creşte va fi mai mare decât rata inflaţiei de anul trecut. (…) Calculele făcute de specialiştii liberali arată că nu este afectat deficitul bugetar dacă se ajunge la o mărire cu 15% a punctului de pensie”, a declarat Alina Gorghiu la Senat.
Totodată, ea a mai spus că au existat încasări mai mari la buget şi că spera că, în scurt timp, coaliţia ar putea ajunge la varianta finală.
„Ne dorim o şedinţă a coaliţiei cât să poate de repede în aceste zile. Se va ţine această şedinţă a coaliţiei şi le vom arăta colegilor din coaliţie calculele noastre (…) care sprijină o creştere a pensiilor conform viziunii PNL. Sunt convinsă că cei de la Ministerul Finanţelor, cei de la Ministerul Muncii vor veni cu calcule, astfel încât, sper eu, în cel mai scurt timp coaliţia să poată decidă varianta finală. (…) Sunt mai multe scenarii de discuţii care vor fi înaintate acestei coaliţii şi (…) vom ajunge la varianta finală. Cred că avem suficiente argumente astfel încât să ajungem la o mărire nediferenţiată a pensiilor, aşa cum este legal şi constituţional. Coaliţia va fi cea care va avea ultimul cuvânt de spus, repet, cu cifrele pe masă”, a adăugat Gorghiu, citată de Agerpres.
Pentru indexarea punctului de pensie cu 15%, impactul bugetar ar fi de 18 miliarde.
Problema pensiilor speciale
Senatorul PNL a mai adus în discuţie problema pensiilor speciale, jalon în PNR, care trebuie soluţionata până al sfârşitului anului 2022.
„Mai avem încă un subiect foarte sensibil şi anume cel al pensiilor speciale care ştiţi că până la finalul lunii decembrie trebuie să fie rezolvat. Cred că suntem în întârziere cu acest jalon din PNRR pentru că e, într-adevăr, un subiect sensibil şi a trebuit să fie discutat cu ministerele de linie, cu cei care sunt afectaţi.”, a transmis Alina Gorghiu.
Vă aducem aminte că circa 63 de judecători au depus cereri de pensionare, după discuţiile privind desfiinţarea pensiilor speciale. Totodată, vor fi recalculate toate cele peste 200 de mii de pensii speciale şi vor fi impozitate aşa încât să nu mai existe inechităţi. Conform datelor de Casa Națională de Pensii Publice, cele mai mari pensii de serviciu, adică „pensii speciale”, au fost înregistrate de foștii magistrați, cu o medie de 21.216 lei.
Rămâne de văzut dacă indexarea nediferențiată a pensiilor va fi aprobată în ședința coaliției.