Mai multe pensionări în rândul judecătorilor, după decizia privind desfiinţarea pensiilor speciale

Circa 63 de judecători au depus cereri de pensionare, după discuţiile privind desfiinţarea pensiilor speciale. În şedinţa din 3 noiembrie 2022, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va lua în dezbatere cererile de pensionare. Anterior, Banca Mondială a propus ca pensiile să fie recalculate şa încât să nu mai existe inechităţi.

Printre cei care au depus cererile de pensionare se include Gabriela Baltag, în prezent membru al CSM, dar şi alţi patru judecători de la Instanta supremă. Tot pe 3 noiembrie 2022 vor fi discutate şi „măsurile urgente ca urmare a destabilizării fără precedent a situaţiei resurselor umane la nivelul instanţelor judecătoreşti şi a limitării grave a independenţei judecătorului şi a dreptului de acces la justiţie, determinate de promovarea în spaţiul public a unor demersuri care afectează, în substanţă, statutul judecătorului”.

Val de pensionări în rândul judecătorilor

Cererile de pensionare vin după ce au fost lansare dezbateri cu privire la desfiinţarea pensiilor speciale de care beneficiază magistraţii. Anterior, Secţia pentru judecători a CSM şi-a exprimat „consternarea” fata de redeschiderea problmaticii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor, cu privire la pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că „exista o încurcătură” în privinţa pensiilor speciale.

„Şi aici suntem într-o încurcătură că noi, cu pensiile publice, din sistemul public, ne încadrăm în limita de 9,4%, şi nu ne încadrăm dacă punem la cheltuielile cu pensiile acele pensii de serviciu. Şi aici există în acest moment o discuţie, inclusiv o consultanţă cu Banca Mondială, şi trebuie să găsim o soluţie pentru acest sector fiindcă, până la urmă, principiul contributivităţii trebuie respectat. Principiul contributivităţii trebuie să fie şi pentru cei care sunt în serviciul public. (…) Statul trebuie să decidă dacă peste contributivitate le mai dă lor ceva pentru anii petrecuţi în serviciul public. (…) Acest lucru trebuie făcut. Pe de altă parte, nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. Ok, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primeşti la 65 de ani. E iarăşi un principiu: nu poţi să iei şi pensia de serviciu la 50 de ani şi după aia să lucrezi în continuare marea majoritate a lor la stat. În al treilea rând, nu poate să fie pensia mai mare decât salariul, şi aici vorbim în primul rând de o parte dintre magistraţi. Ei au pensia mai mare decât salariul”, a menţionat Kelemen Hunor.

Se schimbă sistemul de pensii din România. Pensiile vor fi recalculate

Categoriile de persoane care dispun de pensii speciale în acest moment sunt magistraţii, poliţiştii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari, personalul aeronautic şi celelalte categorii de angajaţi. Vor fi recalculate toate cele peste 200 de mii de pensii speciale şi vor fi impozitate aşa încât să nu mai existe inechităţi.

Printre modificările propuse de Banca Mondială se numără: pensiile de serviciu vor fi calculate ca fiind media veniturilor obţinute pe o perioadă mai lungă de timp, nu va fi creată nici o categorie nouă de pensii, toți participanţii vor contribui cu 25% din venit, vârsta de pensionare va fi aceeaşi ca şi pentru sistemul public general, adică 65 de ani, categoriile actuale de pensii speciale vor fi raţionalizate şi protecţia deciziilor Curţii Constituţionale se va referi doar la pensiile magistraţilor.

La începutul anului 2022, PSD și PNL au anunțat că în această perioadă nu va fi depus niciun proiect de lege care să elimine pensiile speciale din România.

În ultimul timp, s-au înregistrat mai multe cereri ce vizează pensionări în rândul judecătorilor. Conform datelor de Casa Națională de Pensii Publice, cele mai mari pensii de serviciu, adică „pensii speciale”, au fost înregistrate de foștii magistrați, cu o medie de 21.216 lei.