O echipă de cercetători chinezi a realizat o premieră medicală deosebită, transplantând un plămân de porc modificat genetic într-un pacient uman aflat în moarte cerebrală, iar organul a funcționat timp de nouă zile, deschizând noi perspective în domeniul xenotransplanturilor, potrivit unui raport publicat în Nature Medicine.
Bărbatul, în vârstă de 39 de ani, fusese declarat în moarte cerebrală după un accident vascular cerebral, iar familia și-a dat acordul pentru această procedură experimentală. Echipa medicală a transplantat plămânul stâng, păstrând plămânul drept original al pacientului.
Pentru a preveni respingerea și infecțiile, pacientul a primit mai multe medicații imunomodulatoare, iar plămânul provenea de la un por crescut în condiții sterile și avea șase modificări genetice menite să reducă riscurile majore asociate xenotransplantului.
Un plămân de porc modificat genetic a fost transplantat într-un om aflat în moarte cerebrală
Inițial, organul a funcționat fără probleme, însă după prima zi au apărut complicații, inclusiv edem generalizat cauzat de acumularea de lichid în țesuturi, ceea ce a determinat oprirea experimentului la cererea familiei. În ciuda acestui fapt, au fost observate semne de funcționare parțială în primele zile.
Cercetătorii au subliniat că, deși transplantul demonstrează fezabilitatea xenotransplantului pulmonar, există încă provocări majore legate de respingerea organului și riscul de infecții. De asemenea, fiind efectuat pe un pacient în moarte cerebrală, rezultatele nu pot fi extrapolate direct la pacienți în viață.
Aceasta este considerată prima încercare de transplant al unui plămân de porc la om, în contextul în care există deja exemple de transplanturi de rinichi, ficat și inimă de porc la oameni. Medicii speră că, în viitor, procedura ar putea deveni o opțiune pentru pacienții aflați în așteptarea unui organ.
Revoluție în transplanturi
Plămânii sunt deosebit de complicați de transplantat, deoarece au multiple funcții vitale: reglarea circulației sanguine, menținerea echilibrului pH-ului, apărarea imunitară, funcții metabolice și endocrine. Spre deosebire de alte organe, plămânii sunt expuși constant la agenți externi precum virusuri și bacterii, ceea ce crește riscul de respingere.
Experți precum dr. Ankit Bharat de la Northwestern Medicine explică că, chiar și între oameni, transplantul pulmonar este extrem de dificil din cauza reacției naturale a organismului de a respinge organe străine.
Această realizare se înscrie într-un context mai larg al cercetărilor în xenotransplanturi și editare genetică, iar progresul în clonare și controlul infecțiilor oferă speranțe pentru viitor. În prezent, există o nevoie uriașă de organe la nivel mondial, iar transplanturile de animale modificate genetic ar putea deveni o sursă alternativă de organe, însă aplicarea pe scară largă este încă departe.
Cercetările continuă, iar oamenii de știință explorează și utilizarea plămânului de porc ca suport biologic pentru celulele umane, deschizând noi căi pentru medicina regenerativă și transplantul viitorului.