Primăvara devine un test financiar! Ce cadouri extravagante primesc profesoarele în România

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Primăvara a devenit, pentru mulți părinți, mai mult decât un simbol al reînnoirii: e un test financiar. În preajma zilelor de 1 și 8 martie, mărțișorul pentru cadrele didactice nu mai e doar un gest simbolic, ci adesea un cadou costisitor care stârnește discuții și tensiuni în școli și în grupurile de părinți.

Regulile școlilor interzic explicit darurile scumpe, însă practica e diferită. În magazine, oferta vorbește de la sine: bijuterii cu mesaje inspiraționale, broșe elegante, coliere din argint sau perle de cultură sunt recomandate pentru profesoare, chiar dacă prețul depășește deseori bugetul obișnuit al unei familii.

„Se caută accesorii care să fie potrivite contextului, dar elegant executate”, spune un vânzător de bijuterii pentru Antena 3 CNN.

Școli de top, cadouri de lux

În unitățile de învățământ de elită, părinții aleg adesea să contribuie colectiv la un cadou mai scump. Cel mai recent exemplu: un lănțișor cu diamant incolor, cumpărat pentru o profesoară, în valoare de aproximativ 8.000 de lei.

Bijuteriile cu diamante (transparente sau colorate) se află, în această perioadă, printre cele mai căutate produse pentru cadrele didactice.

Florile tradiționale au fost și ele „upgradate” de designerii florali. Buchetele simple sau aranjamentele dintr-o singură specie (lalele, zambile, liliac sau frezii) pornesc de la câteva sute de lei și pot depăși 1.300 de lei.

Directorii de ateliere florale spun că părinții preferă să ofere aranjamente originale, care să impresioneze și să iasă în evidență.

Nota de plată ajunge la părinți

În clasele unde se strâng bani pentru cadouri colective, contribuția unui singur elev poate depăși 200 de lei. La aceasta se adaugă mărțișoarele pentru colege, de minimum 50 de lei. Astfel, cheltuiala totală ajunge rapid la peste 260 de lei, iar în unele școli se poate dubla.

Diferențele de venit dintre părinți generează discuții aprinse în mediul online și în grupurile private, pentru că nu toți sunt dispuși sau capabili să participe la aceste cheltuieli.

Există, însă, și soluții simple și accesibile. Unele mame aleg să cumpere mărțișoare tradiționale, de la tarabă, la prețuri modice de 3-10 lei.

„Sincer, mi se pare suficient”, spune o mamă de elev, refuzând să participe la cadourile colective pentru profesoare.

Astfel, mărțișorul (simbol al primăverii și al reînnoirii) se transformă în România anului 2026 într-un test de stil, statut social și, mai ales, de portofel.