Unul dintre cele mai spectaculoase jafuri de artă din ultimii ani ajunge, în sfârșit, în fața instanței. Tribunalul din Assen, Olanda, începe judecarea cazului care a stârnit indignare în întreaga Europă: furtul unor piese de patrimoniu românesc, inclusiv celebrul Coiful de aur de la Coțofenești.
Deși o parte dintre obiectele furate au fost recuperate între timp, procesul promite să scoată la lumină detalii despre modul în care hoții au reușit să pătrundă într-un muzeu european și să fure artefacte istorice de o valoare culturală uriașă.
Trei suspecți în boxa acuzaților
În fața judecătorilor vor apărea trei bărbați acuzați că ar fi participat direct la jaful comis anul trecut la Muzeul Drents. Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi pus la cale operațiunea și ar fi participat la spargerea muzeului în care erau expuse piesele dacice.
Un al patrulea suspect, acuzat că ar fi furat plăcuțele de înmatriculare folosite la mașina cu care hoții au fugit de la locul faptei, va fi judecat separat într-un alt proces programat pentru finalul acestui an.
Furtul a șocat opinia publică prin rapiditatea și violența modului de operare. Potrivit procurorilor, suspecții au detonat un dispozitiv exploziv, descris ca fiind un tip de artificiu extrem de puternic, pentru a distruge una dintre ușile muzeului.
Explozia le-a permis să pătrundă în clădire în doar câteva secunde. Din interior au fost sustrase piese extrem de valoroase: celebrul coif dacic și trei brățări de aur, obiecte provenite din colecțiile Muzeul Național de Istorie a României.
Artefactele fuseseră împrumutate muzeului olandez pentru o expoziție temporară, iar dispariția lor a provocat reacții puternice atât în România, cât și în Olanda.
La scurt timp după incident, premierul Marcel Ciolacu a descris piesele drept bunuri de patrimoniu cu o valoare imposibil de estimat și a cerut autorităților olandeze să facă tot posibilul pentru recuperarea lor.
În România, scandalul a avut și consecințe administrative: directorul muzeului din București a fost demis, fiind acuzat că nu ar fi asigurat suficiente garanții pentru protecția exponatelor trimise în străinătate.
Descoperire crucială în anchetă
După luni de investigații, ancheta a înregistrat un moment decisiv la începutul lunii aprilie, când autoritățile au anunțat recuperarea unei părți din tezaur.
Coiful de aur și două dintre brățările dacice au fost găsite în urma unor negocieri purtate cu doi dintre suspecți, care până atunci refuzaseră să colaboreze cu anchetatorii.
Potrivit informațiilor prezentate în instanță, cei doi ar fi acceptat să dezvăluie locul în care erau ascunse artefactele, în schimbul unor posibile reduceri de pedeapsă.
Unul dintre bărbații judecați neagă însă orice implicare. Avocatul său susține că nu a existat niciun acord cu procurorii și că clientul său nu are legătură cu furtul.
Pe parcursul audierilor preliminare, inculpații au contestat și metodele folosite de autorități în timpul investigației. Ei au susținut că ar fi fost monitorizați de serviciile de informații olandeze și că în celule ar fi existat dispozitive de interceptare.
Ancheta a scos la iveală și elemente concrete care i-ar lega pe suspecți de spargere. Unul dintre inculpați ar fi cumpărat un baros și un ciocan cu câteva zile înainte de jaf, iar urmele sale de ADN ar fi fost găsite pe o rangă descoperită chiar în sala în care erau expuse artefactele.
Toate aceste dovezi urmează să fie analizate de instanță în următoarele săptămâni.
Întrebarea care planează asupra cazului
Deși recuperarea unei părți a tezaurului a adus o ușurare, procesul de la Assen are o miză mult mai mare decât condamnarea hoților.
Pentru autorități și pentru opinia publică rămâne o întrebare esențială: cum a fost posibil ca unele dintre cele mai importante artefacte istorice ale României să fie furate atât de ușor dintr-un muzeu european considerat sigur?
Răspunsul ar putea schimba modul în care sunt protejate, pe viitor, comorile culturale expuse în marile muzee ale Europei.