Procurorul general al României, Gabriela Scutea, lovitură grea primită de la ÎCCJ în privința alegerilor din cadrul CSM

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Completul format din judecătoarele Mihaela Ivanovici, Mihaela Tabarca şi Adina Georgeta Ponea (aceasta din urmă venită de la SCAF pentru a asigura permanentă la Secţia I civilă) i-a închis gura procurorului general al României Gabriela Scutea. Conform minutei publicate în urmă cu scurt timp pe pagina Înaltei Curţi, judecătoarele ICCJ Ivanovici, Tăbârca şi Ponea au respins miercuri, 3 august 2022, contestaţia formulată de Ministerul Public, prin procurorul general Gabriela Scutea, împotriva CSM, dar şi a judecătorilor şi procurorilor care au participat la alegerile pentru noua componentă a CSM şi împotriva cărora nu au fost formulate contestaţii.

Căci, astfel cum veţi vedea, pe lângă CSM, procurorul general Gabriela Scutea i-a contestat şi pe toţi magistraţii aleşi să formeze noul CSM în 2023-2028, respectiv pe judecătorii Daniel Gradinaru şi Denişa Stanisor aleşi în CSM din partea ICCJ, pe Gheorghe Liviu Odagiu de la CA Alba-Iulia, şi Elena Costache de la CA Bucureşti aleşi ca reprezentanţi ai curţilor de apel, pe Laura Radu de la Tribunalul Bucureşti de la tribunale, pe Claudiu Marian Dragusin de la JS4 şi pe Vasile Alin Ene de la Judecătoria Ploieşti ca reprezentanţi ai judecătorilor de judecătorii, pe procuroarea Cătălina Sântion de la PJS3, pe procurorul Daniel Horodniceanu de la DIICOT-PICCJ, pe procuroarea Emilia Ion de la PCA Bucureşti, şi pe procurorii Bogdan Staicu de la PT Bucureşti şi Claudiu Sandu de la PT Braşov

De acţiunea PICCJ la ICCJ nu au scăpat nici procurorii Sorin Emil Flonta (şeful PT Sălaj) şi Sorin Marian Lia (prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Corabia) care, la rândul lor, solicitaseră organizarea unui tur ÎI de scrutin, pe motiv ca magistraţii care au câştigat alegerile din 22 iunie 2022 nu au fost aleşi cu o majoritate de 50 plus 1.

08:14, 27 Aug 2026

ÎCCJ menține suspendarea a 11 hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan. Recursul Executivului a fost respins definitiv

09:12, 14 Aug 2026

Concediul neefectuat nu se pierde automat după 18 luni. Ce a decis ÎCCJ și când poate primi angajatul bani pentru zilele rămase

Conform minutei pe care o prezentăm în continuare, motivaţia Înaltei Curţi de respingere a acţiunii Gabrielei Scutea a fost „lipsa calităţii procesuale active” a acesteia de a formula contestaţie.

Iată minuta ICCJ în dosarul nr. 1670/1/2022:

„Decizia nr. 1498: Respinge contestaţia formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Hotărârii nr. 113 din 19 iulie 2022 (art. 3) şi a Hotărârii nr. 114 din 19 iulie 2022 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru lipsa calităţii procesuale active. Definitivă”.

Scutea a vrut să „restabilieasca ordinea de drept încălcată prin cele două hotărâri” ale CSM

Soluţia Înaltei Curţi vine la o săptămână de la momentul formulării contestaţiei de către procurorul general Gabriela Scutea, contestaţie în cadrul căreia aceasta a reclamat conţinutul Hotărârii CSM nr. 113/2022 (prin care s-a decis organizarea unui tur ÎI de scrutin pentru cel de-al treilea membru judecător din partea curţilor de apel şi pentru cel de-al doilea membru judecători din partea tribunalelor) şi a Hotărârii CSM nr. 114/2022 (prin care Plenul a constatat legalitatea procedurii de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestaţii), PICCJ solicitând prin acţiunea sa anularea integrală a Hotărârii CSM nr. 114/2022 şi a articolului 3 din Hotărârea nr. 113/2022 (privitor la respingerea contestaţiilor procurorilor Sorin Lia şi Sorin Flonta).

În acţiunea sa, PICCJ reclamă că Hotărârea 113/2022 aplica reguli diferite de alegere a judecătorilor pentru CSM-ul legislaturii 2023-2028, chiar dacă drepturile şi obligaţiile candidaţilor sunt identice, indiferent de gradul de jurisdicţie pe care aceştia îl reprezintă (judecătorie, tribunal, curte de apel, Înalta Curte), în timp ce în cazul Hotărârii CSM 114/2022 acuza că a permis orientarea votului „spre o anumită soluţie care nu figura în lucrările iniţiale ale Plenului, contrar principiului legalităţii şi al transparenţei”.

În comunicatul Parchetului General prin care anunţa isprava procurorului general Gabriela Scutea se sublinia că scopul acţiunii este de „restabilire a ordinii de drept încălcate prin cele două hotărâri contestate”, „asigurarea caracterului previzibil, unitar, lipsit de arbitraj al procedurilor electorale pentru toţi candidaţi în procedura de alegere a membrilor CSM”, dar şi „asigurarea egalităţii de tratament juridic între judecătorii şi procurorii care candidează în aceste alegeri”.

Iată un scurt pasaj din motivaţia PICCJ pentru atacarea Hotărârilor CSM:

„Prin articolul 3 din aceeaşi hotărâre au fost respinse, însă, ca neîntemeiate, contestaţiile formulate de procurori, Plenul reţinând că, deşi argumentele invocate sunt similare în fapt şi în drept celor analizate în cazul judecătorilor, soluţia de respingere se impune ca urmare a voturilor exprimate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia soluţionării acestor contestaţii. Neprezentarea unor motive de fapt şi de drept pe baza cărora, nu doar persoanele implicate în procedura, ci orice alt observator obiectiv şi imparţial să poată stabili că, într-adevăr, contestaţia procurorilor a fost examinată, conduce la concluzia că Hotărârea nr. 113/2022 nu îndeplineşte cerinţa motivării în cea ce priveşte soluţia conţinută de art. 3 din acesta (pag. 9 din hotărâre).

Totodată, prin Hotărârea nr. 114, Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestaţii şi declararea ca aleşi a acestora, precum şi efectuarea demersurilor ulterioare prevăzute de dispoziţiile legale şi regulamentare, ceea ce nu a figurat pe niciun buletin de vot.

Practic, prin modul în care au fost întocmite buletinele de vot şi mai ales modul în care s-a reflectat rezultatul votării în Hotărârea nr. 114 din 20 iulie 2022, votul a fost orientat spre o anumită soluţie care nu figura în lucrările iniţiale ale Plenului, contrar principiului legalităţii şi al transparenţei”.