Educația românească necesită rezultate concrete și măsuri aplicate direct în clase, nu noi reforme birocratice adoptate doar pe hârtie. Aceasta este concluzia trasă în urma analizei datelor PISA, care reflectă o realitate cruntă privind nivelul de pregătire al elevilor din România.
Într-un interviu acordat pe tema problemelor structurale din învățământ, D-na Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași și Vicepreședintă a Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, a punctat necesitatea schimbării viziunii politice.
Rezultatele PISA 2022: Diagnoza dură a sistemului de învățământ
Testările internaționale arată un nivel scăzut al competențelor de bază în rândul elevilor români, fără ca vina să poată fi aruncată asupra cadrelor didactice.
„Nu pentru a căuta vinovați în școală. Nu pentru a transforma profesorii în țapi ispășitori. Și, mai ales, nu pentru a mai anunța încă o reformă care să rămână în Monitorul Oficial, în timp ce în sala de clasă lucrurile se schimbă prea puțin.” Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași
„Trebuie să avem curajul să judecăm politicile educaționale după ceea ce contează cu adevărat: ceea ce știe, ceea ce poate și ceea ce devine copilul român.” Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași
„În PISA 2022, România a obținut 428 de puncte la matematică, 428 la citire și 428 la științe. Aproximativ jumătate dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar față de 2012 proporția elevilor aflați sub nivelul de bază la matematică a crescut cu 7 puncte procentuale.” Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași
Cristina Dascălu deputat AUR Iași educație: Prăpastia dintre mediul rural și cel urban
Cea mai mare dezechilibrare din sistem rămâne diferența dintre resursele și performanțele din mediul rural față de cel urban, unde statutul socio-economic condiționează masiv parcursul școlar.
„În PISA 2022, diferența medie la matematică dintre elevii din școlile rurale și cei din școlile urbane a fost de 119 puncte, înainte de luarea în calcul a statutului socio-economic. Și mai grav, aproximativ 84% dintre elevii din școlile rurale se aflau sub nivelul 2 la matematică, față de 34% dintre elevii din școlile urbane.” Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași
„Un copil nu poate fi condamnat la un viitor mai slab doar pentru că s-a născut într-un sat. Aceasta este, în primul rând, o problemă de șanse egale. Statutul socio-economic explică aproximativ 26% din variația performanțelor la matematică în România, față de 15% în media OECD, iar diferența de performanță dintre elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați ajunge la 132 de puncte.” Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași
„În aceste condiții, nu putem vorbi serios despre educație fără să vorbim despre sărăcie, acces, transport, hrană, infrastructură, familie și comunitate. Sărăcia nu trebuie să devină o condamnare educațională.” Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași
Evaluarea politicilor publice și statutul cadrului didactic
Multiplicarea actelor normative nu a dus la ameliorarea rezultatelor la evaluări, fiind necesară o reașezare a priorităților financiare și administrative.
„Nu putem cere mereu profesorului să facă mai mult fără să ne întrebăm dacă i-am oferit instrumentele, respectul și condițiile necesare pentru a reuși.” Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași
Masurile propuse de reprezentanta AUR vizează eliminarea birocrației excesive, investiția directă în cadrele didactice și alocarea diferențiată a resurselor acolo unde riscul de abandon sau eșec școlar este ridicat:
Măriri salariale și stimulente: Majorarea cu 45% a salariilor profesorilor, cu 35% a veniturilor personalului auxiliar și sporuri pentru activitatea în comunități vulnerabile.
Fondul Național pentru Excelență Pedagogică: Un buget anual de minimum 100 de milioane de lei destinat formării profesionale continue.
Finanțare diferențiată: Direcționarea resurselor financiare suplimentare către școlile defavorizate, asigurând programe remediale, transport și hrană.
Proiecte moderne (FlexLearn, SmartUniform, 4Days, Tech Hubs): Inovarea programei, digitalizarea școlilor și sprijinirea familiilor pentru acoperirea costurilor de școlarizare.
Egalitate de șanse pentru fiecare elev
Concluzia reprezentantei din Camera Deputaților pune accent pe aplicarea unor evaluări periodice utilizate ca diagnostic, nu ca instrument de sancționare, pentru a asigura reducerea faliei dintre medii diferențiate socio-economic.
„Rezultatele PISA nu trebuie folosite ca armă împotriva profesorilor. Trebuie folosite ca instrument de diagnostic pentru statul român. Ca deputat AUR și vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, voi continua să susțin o politică educațională construită pe trei principii simple: RESPECT pentru profesor, ȘANSE REALE pentru fiecare copil, REZULTATE pentru fiecare leu investit în educație.” Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași
Transformarea sistemului educațional este privită astfel ca un pilon strategic de securitate și dezvoltare națională, care trebuie evaluat riguros în funcție de performanța reală a elevilor la clasă.
Absolut nici un cuvint despre decongestionarea programei. Da, merita asta sa fie profesor universitar si sa isi dea cu parerea despre educatie cum am eu treaba cu laserul de la Magurele.
e doar parerea ta. tine-o sanatos.
Intrebarea este unde si cand a ajuns asta profesor universitar? Am luat-o razna de tot?
Cresteti orele la fundamentale: matematica, stiinte, lb romana, si vom obtine rezultate mult mai bune.