Prof. univ. dr. Dan Cașcaval, senator PSD de Iași și rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, mesaj de Ziua Internațională a Educație

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Prof. univ. dr. Dan Cașcaval, senator PSD de Iași și rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” a transmis un mesaj de Ziua Internațională a Educației, atrăgând atenția asupra modului în care este tratat sistemul de învățământ din România. Acesta susține că, dincolo de discursurile despre importanța educației, măsurile privind profesorii, elevii și studenții arată o realitate diferită și avertizează asupra consecințelor pe termen lung ale deciziilor care afectează școala și universitățile.

 

„Foarte recent, cu un prilej trist din viaţa familiei mele, Părintele Ionel, un preot dintr-un sat nemţean pe care îl cunosc de mai bine de 40 de ani, a surprins în câteva cuvinte, pe cât de simple, pe atât de profunde, esenţa educaţiei: “Educaţia luminează sufletul. Fără ea suntem ca nişte câmpuri uitate în neîngrijire.”
Ziua Internaţională a Educaţiei. Astăzi se vor găsi mulţi care vor declama respectul pentru educaţie. Dar, sunt şi mai mulţi care o respectă nu declamativ, ci cu tăcerea sfântă, dar resemnată, a profesiei de dascăl.
Respectul pentru educaţie?… Il regăsim în şansa care a fost oferită şcolilor şi liceelor de a deveni mai mari, prin comasare.
Il regăsim în recompensarea profesorilor, prin creşterea normelor.
Il regăsim în încurajarea elevilor să ia de timpuriu viaţa în piept, nu cartea în minte, prin tăierea burselor. Il regăsim în acordarea elevilor a libertăţii de mişcare, prin neasigurarea transportului nici măcar la centrele de examen de capacitate sau bacalaureat.
Respectul pentru educaţie?…. Il regăsim în creşterea autonomiei universităţilor de a se descurca, prin tăierea consistentă a finanţării.
Il regăsim în încurajarea studenţilor să renunţe la amfiteatre, de multe ori definitiv, în schimbul joburilor, prin tăierea fondului pentru burse, a subvenţiilor pentru cazare şi masă.
Il regăsim în toate proiectele educationale înţepenite de birocraţia specifică şi apoi îngropate de decizii „responsabile”.
Respectul pentru educaţie?… Il regăsim în oferta salarială şi motivaţională care îndepărtează tinerii de cariera didactică şi care desconsideră experienţa în această carieră.
Respectul pentru educaţie?… Il regăsim în dezbaterile care stabilesc legile, regulile, normele subsecvente care trasează limitele de existenţă a educaţiei. Căci ceea ce se uită mai întotdeauna este că un dialog are mai multi participanti. Iar în aceste dialoguri, dezbateri să spunem, în Parlament sau oriunde, nu pot vorbi doar elevii, doar parinţii, doar diferitele asociaţii fără să participe şi profesorii. Asa cum şi reciproca este la fel de valabilă. Un dialog fără unul dintre aceştia este ca o distribuţie imperfect pusă în scenă de un regizor care, deşi pretinde, nu a înţeles piesa.
Pentru că se pare că ne pricepem atât de mulţi la educaţie. Deşi, unii ating creta doar cât să folosească săpunul după sau ating catedra doar cât să şi-o treacă în CV. Si aşa, cu tot respectul pentru educaţie de care am pomenit (pe foarte scurt) mai sus, vom ajunge să avem mai mulţi „specialişti” în educaţie decât dascăli adevaraţi.
Dar eu mai cred. Mai cred că ne vom da seama la un moment dat că educaţia nu trebuie privită ca pe un calcul contabilicesc, şi acela făcut de un contabil care nu a avut note prea mari la matematică.
Tocmai pentru că mulţi încă mai sărbătorim, în tăcerea sfântă şi resemnată de dascăl, Ziua Internaţională a Educaţiei în fiecare zi în care mergem în faţa unei clase sau a unui amfiteatru, eu mai cred. Mai cred că ne vom da seama – într-o parafrazare a unei ziceri celebre – de imensitatea costurilor unei naţiuni ignorante în comparaţie cu costul respectării educaţiei.

La mulţi ani, dascăli şi învăţăcei deopotrivă! La mulţi ani cu încrederea că mai există şansa respectului pentru educaţie. De fapt, şansa respectului pentru viitorul nostru, al tuturor”, a transmis prof. univ. dr. Dan Cașcaval.