Prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, senator PSD, rector Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași: „Astăzi am câștigat în comisie ca niciun dascăl să nu însemne o gaură în buget”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

„Astăzi, marţi 19 mai. Comisia de învăţământ, ştiinţă şi inovare a Senatului României. Lucrările încep într-o notă care prevestea tensiunea. Discuţii cu ton elegant, dar apăsat, între Preşedintele şi Vicepreşedintele comisiei. Tensiunea escaladează, dar doar în declaraţii, tonul elegant, calm dar ferm se menţine.

Miza? Vicepreşedintele, adică eu, propun introducerea pe ordinea de zi a unei iniţiative care „rătăcea” prin sertarele comisiei din 30 martie. „Rătăcea” este un eufemism la tergiversare. O iniţiativă care stârneşte iritarea Preşedintelui, o iritare mascată în termeni eleganţi, invocând anumite aspecte legate de cunoaşterea de către colegi a noului punct pe ordinea de zi.

Se supune la vot şi… cu patru voturi împotrivă, ale partidului Preşedintelui comisiei, dar cu toţi ceilalţi pentru, se adaugă noul punct pe ordinea de zi (plenul comisiei a fost complet).
Pe scurt: nici mai mult, nici mai puţin, iniţiativa susţinută de mine şi de colegii mei din PSD este aceea de reducere cu 2 ore a normei actuale a profesorilor din preuniversitar cu vechime mai mare de 25 de ani. Respectiv, echilibrarea creşterii normei didactice cu doar 2 ore pentru profesorii din preuniversitar indiferent de vechime (colegii mei ştiu despre ce este vorba).

Mai mult, am susţinut un amendament care permite reducerea cu 2 ore a normei actuale a tuturor profesorilor din preuniversitar, indiferent de vechime, la cerere, cu aprobarea Consiliului de administraţie al instituţiei de învăţământ, conform unei metodologii aprobate de MEC. Inclusiv a profesorilor cu probleme medicale, a celor care trebuie să „navigheze” între diferite locaţii etc.

Tergiversări, încercări de deturnare a traseului legislativ, propuneri „în scop umanitar” ale unei părţi (mai mici, dar mai vocale, a celor din noua opoziţie). Discuţii cu potenţial „electric” ridicat. Eu combătând toate argumentele ad-hoc ale Preşedintelui comisiei. Orice din partea dumnealui ca să frâneze, să întârzie iniţiativa. Cu „acoperire” politică, dar cu „alibi” declarat umanitar.

Incercări continue de amânare, chiar dacă evidenţa votului este limpede. Nu de alta, dar aplicarea propunerii de reducere a normelor didactice va fi din prima zi a noului an şcolar şi orice amânare, susţinută de vacanţa parlamentară care bate la uşă, arunca termenul de începere în necunoscut.

Finalul? După mult prea multe zeci de minute (în care poziţionarea partidelor a fost ultra-evidentă: adică toate contra unul), votul pentru susţinerea profesorilor a fost în… unanimitate. Covârșiți de argumentele mele, covârşiţi de decizia celorlalţi, chiar mica parte din noua opoziţie a înţeles că pentru ei, politic, este vital (dar, fariseic în vot…) să accepte că profesorii merită mai mult. Si, probabil, vor face un merit din votul lor forţat de mine, forţat de colegii mei de partid, forţat de ceilalţi membri din comisie. O iniţiativă pe care au făcut orice ca să o arunce dincolo de termenul practic de aplicare.

Dar, cine va cere stenograma sau înregistrarea şedinţei va vedea adevărul. Va vedea că au pus chiar problema „găurii la buget” create suplimentar prin reducerea normei profesorilor. Va vedea adevărul din spatele zâmbetului şi declaraţiilor politice toate, dar toate, susţinând („decât” politic) educaţia. Cei care doresc, vor putea vedea.

Si, probabil, mă vor vedea cum, astăzi, am ieşit din postura mea mereu îngăduitoare şi, cu eleganţă, dar ferm, foarte ferm şi fără să glumesc (cum o fac adesea), şi am apărat dur (da, aceasta este efectiv combinaţia de termeni!), susţinut fiind de colegii mei de partid (şi nu orişicare: încă un rector, doi inspectori şcolari generali, un profesor universitar), deci am apărat dur profesorii din preuniversitar!

Nu poţi traduce educaţia prin bani. Nu poţi asocia educaţia unui deficit financiar. Nu poţi reduce dascălii şi elevii la un calcul financiar care, într-o aritmetică simplistă, strict contabilicească, îţi dă cu minus.

Nu poţi traduce educaţia prin golul bugetar. In nicio ţară civilizată „educaţia” nu se traduce prin “deficit”. Orice 𝑔𝑜𝑜𝑔𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑙𝑎𝑡𝑒 ai folosi. In afara celui creat special pentru premierul demis. Pentru că orice gol bugetar, orice deficit, orice deficit economic, orice deficit social, orice deficit cultural, orice deficit de imagine, ORICE DEFICIT NU SE POATE REMEDIA DECÂT PRIN EDUCAŢIE.

Azi a fost încă o zi în care am fost mândru că sunt un dascăl în Senatul României, că sunt un dascăl susţinut de colegii mei din PSD!

Azi a fost încă o zi în care am fost mândru că sunt dascăl de o viaţă şi că educaţia, mai mult ca oricând de când sunt senator, mi-a dat decenţa, dar şi fermitatea, chiar duritatea, să lupt pentru educaţie!

Educaţia merită orice, pentru că numele oricărei ţări se traduce în educaţie

PS. Am văzut că deja reprezentanţi de top ai MEC (să zic ministrul?…) critică măsurile Bolojan. Ca să fie foarte clar: meritul aprobării acestui act normativ aparţine DOAR grupului PSD şi mie (în orice ordine doriţi). Noi ne-am luptat, efectiv.

Mă întreb dacă ieri erau „vitejiii” de astăzi..”, a transmis prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, senator PSD, rector Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.