Prostie, analfabetism funcțional sau manipulare?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Stăteam și ascultam și eu știrile și, minune mare, undeva prin Cluj, niște cetățeni onești s-au apucat să spargă o ambulanță și să ia la bătaie cadrele medicale. Motivul? Văzuseră ei pe TikTok că circulă o ambulanță neagră care răpește copii și, ce-și ziseră vajnicii apărători ai dreptății? Dacă autoritățile nu-și fac treaba, atunci să punem mîna pe par și să facem dreptate!

Dar ce nu înțeleg eu este că această ambulanță era albă, iar ei susțineau sus și tare în filmulețele lor că era neagră. În fine, alb, negru, tot o nuanță cromatică e, ce mai contează detaliile tehnice când ai patima dreptății în sânge? Totuși, cum să crezi o asemenea bazaconie debitată pe o rețea de socializare?

Istoria se repetă, doar TikTok-ul lipsea

Privind la această scenă desprinsă parcă dintr-un teatru al absurdului, mi-am adus aminte de o întâmplare din copilăria mea, petrecută pe meleagurile Iașului. Un tehnician veterinar de la IAS Miroslava plecase să recolteze probe de sânge de la taurine pentru a le duce la Direcția Sanitar-Veterinară pentru analize. Omul își pusese fiolele cu sânge într-o geantă diplomat și pornise spre oraș.

Când a ajuns în Iași, s-a urcat în tramvai. A deschis diplomatul să scoată portofelul sau biletul pentru a-l valida, moment în care niște cetățeni vigilenți au zărit în geanta lui fiolele cu lichid roșu. La vremea respectivă – cred că prin 1986–1987 – circula un zvon terifiant cum că se răpesc copii pentru a li se fura sângele.

Așadar, cetățenii zeloși l-au luat direct la palme și la șuturi pe tehnicianul nostru, până a apărut miliția. Care miliție, cu reflexele epocii și fără să piardă timpul cu întrebări inutile, l-a altoit și ea bine pe bietul om înainte de a-l urca în dubă. Abia când au ajuns la sediul județean și omul și-a scos legitimația de serviciu, explicând negru pe alb despre ce e vorba, s-au lămurit și autoritățile.

Saltul în viitor: de la zvonul din tramvai la isteria națională de la pompă

Dacă în anii ’80 astfel de zvonuri își găseau teren fertil pe fondul terorii comuniste, al lipsei de informație și al unui sistem care ne ținea intenționat izolați și suspicioși, te-ai aștepta ca astăzi, în era digitală în care accesul la informație este la un click distanță, asemenea derapaje medievale să fie imposibile.

Și totuși, ce să ne mirăm? Acum vreo doi-trei ani, o stație peco din Ardeal a afișat din eroare sau ca o glumă proastă prețul de 11 lei pe litru la carburant. Deși era o absurditate, a izbucnit imediat o isterie națională de proporții biblice. Românii s-au înghesuit la cozi kilometrice cu bidoane, damigene și rezervoare suplimentare, de parcă deținerea a încă treizeci de litri de benzină în plus te transforma automat supraviețuitorul suprem al unei apocalipse planetare.

Iată-ne astăzi traversînd crize energetice, confruntându-ne cu instabilitate politică și bălăcărindu-se zilnic la televizor, în timp ce algoritmii de pe rețelele sociale ne dictează starea de spirit, vigilența civică și reacțiile viscerale.

Concluzie

În concluzie, dragii mei concetățeni, evoluția tehnologică ne-a dus în secolul inteligenței artificiale, dar reflexul de a gândi cu parul și de a acționa după ureche a rămas ancorat confortabil în preistorie. Trăim într-o epocă în care smartphone-ul a devenit extensia creierului, dar, din păcate, la unii compatrioți ai noștri, conexiunea respectivă funcționează exclusiv în regim de avarie, cu frecvență redusă și fără acoperire la bun-simț.

Până la urmă, ce să ne mai mirăm că ne mirăm? Atâta timp cît un ecran luminos poate anula complet un secol de școală și două mii de ani de evoluție umană, viitorul sună bine… dar numai dacă îl punem pe silențios.