„Puiul turbo” ar putea fi interzis în Uniunea Europeană. Cu cât se va scumpi carnea de pui

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Danemarca solicită interzicerea la nivelul Uniunii Europene a creșterii și comercializării puilor cu dezvoltare accelerată, cunoscuți sub denumirea de „pui turbo”, care pot ajunge la o greutate de două kilograme în aproximativ o lună. Inițiativa este motivată de problemele privind bunăstarea animalelor și de îngrijorările referitoare la condițiile din fermele avicole intensive. O eventuală interdicție ar putea determina creșterea prețului cărnii de pui și schimbări importante în industria alimentară, inclusiv pe piața din România.

Carnea de pui, unul dintre cele mai consumate alimente din Europa, ar putea deveni mai scumpă dacă autoritățile europene vor decide eliminarea treptată a raselor de păsări cu creștere rapidă. Danemarca susține introducerea unor restricții asupra acestui sistem de producție, considerat problematic din perspectiva bunăstării animalelor. Propunerea a generat dezbateri între organizațiile pentru protecția animalelor și reprezentanții industriei avicole, care avertizează asupra posibilelor consecințe economice. Deocamdată, interdicția nu a fost adoptată la nivelul Uniunii Europene.

Ce sunt „puii turbo” și de ce provoacă îngrijorare

Denumirea de „pui turbo” este utilizată pentru păsările de carne selecționate genetic astfel încât să atingă o greutate comercială într-un interval foarte scurt. Un exemplu este Ross 308, unul dintre hibrizii utilizați frecvent în fermele avicole europene.

Aceste păsări pot crește de la aproximativ 50 de grame, la eclozare, până la două kilograme în numai 33-35 de zile. Prin comparație, hibrizii cu dezvoltare lentă au nevoie de aproximativ opt săptămâni sau chiar mai mult pentru a atinge o greutate asemănătoare.

Ritmul accelerat de creștere este rezultatul selecției genetice realizate de-a lungul mai multor generații, pentru obținerea unei cantități ridicate de carne într-un timp cât mai scurt. Acest lucru nu înseamnă că păsările sunt neapărat tratate cu hormoni sau modificate genetic prin tehnici de inginerie genetică.

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), selecția pentru creșterea rapidă poate afecta bunăstarea păsărilor, favorizând apariția unor afecțiuni locomotorii și a altor probleme de sănătate.

Greutatea corporală acumulată într-un interval redus poate suprasolicita sistemul osos și muscular, îngreunând deplasarea păsărilor. În plus, densitatea ridicată din unele exploatații intensive poate amplifica problemele de bunăstare și dificultățile de gestionare a bolilor.

„Puiul turbo” ar putea fi interzis în Uniunea Europeană

Autoritățile daneze urmăresc limitarea utilizării hibrizilor avicoli cu dezvoltare accelerată și susțin extinderea restricțiilor la nivelul Uniunii Europene.

Inițiativa a revenit în atenția publică în toamna anului 2026, pe fondul intensificării dezbaterilor privind condițiile de creștere a păsărilor destinate consumului.

Danemarca a discutat anterior posibilitatea interzicerii producției, comercializării și importului de pui Ross 308. Susținătorii măsurii consideră că o schimbare eficientă trebuie aplicată întregii piețe europene, pentru a evita înlocuirea producției interne cu importuri provenite din sisteme similare.

Organizațiile pentru protecția animalelor atrag atenția și asupra utilizării antibioticelor în creșterea animalelor, în contextul riscului de dezvoltare a rezistenței antimicrobiene. Totuși, această problemă trebuie diferențiată de efectele selecției genetice pentru creștere rapidă, deoarece rezistența la antibiotice este influențată de mai mulți factori.

Potrivit organizației Eurogroup for Animals, aproximativ 95% dintre puii crescuți pentru carne în Uniunea Europeană aparțin unor linii genetice cu dezvoltare rapidă. Prin urmare, o eventuală interdicție ar presupune o transformare amplă a sectorului avicol.

Carnea de pui s-ar putea scumpi în urma noilor restricții

Trecerea de la creșterea intensivă a hibrizilor cu dezvoltare rapidă la utilizarea unor păsări cu ritm de creștere mai lent ar putea determina majorarea costurilor de producție.

Păsările crescute pe o perioadă mai lungă necesită mai mult timp pentru întreținere, spații de creștere disponibile pentru intervale mai mari și, în funcție de sistemul utilizat, cantități suplimentare de furaje.

Aceste cheltuieli s-ar putea reflecta în prețurile practicate de producători și comercianți, afectând accesibilitatea cărnii de pasăre pentru consumatori.

În același timp, schimbarea sistemelor de producție ar necesita investiții în modernizarea fermelor și adaptarea capacităților existente. Dacă tranziția s-ar realiza într-un interval prea scurt, ar putea apărea dezechilibre temporare între cerere și ofertă.

Cum ar putea fi afectați consumatorii și fermierii din România

O posibilă interdicție europeană privind „puii turbo” ar avea consecințe și pentru România, unde carnea de pasăre reprezintă una dintre cele mai accesibile surse de proteine animale.

Puiul ocupă un loc important în alimentația populației, fiind preferat datorită prețului relativ redus, disponibilității și posibilităților variate de preparare.

În cazul adoptării unor restricții europene, fermele avicole românești care utilizează hibrizi cu dezvoltare rapidă ar trebui să își adapteze producția la noile cerințe.

Pentru unii producători, această schimbare ar putea însemna investiții suplimentare și costuri operaționale mai ridicate. În același timp, orientarea către sisteme de creștere cu standarde superioare de bunăstare ar putea crea oportunități pentru comercializarea unor produse diferențiate.

Ce urmează pentru industria avicolă europeană

Discuțiile privind viitorul „puilor turbo” fac parte dintr-un proces mai amplu de revizuire a legislației europene referitoare la bunăstarea animalelor.

Comisia Europeană analizează îmbunătățirea standardelor aplicabile exploatațiilor zootehnice, inclusiv condițiilor în care sunt crescuți puii destinați producției de carne.

O eventuală eliminare a hibrizilor cu dezvoltare accelerată ar necesita însă negocieri între instituțiile europene, statele membre și reprezentanții sectorului agroalimentar.

Pentru consumatori, principala preocupare rămâne posibilitatea creșterii prețurilor. Pentru autorități, provocarea constă în găsirea unui echilibru între protecția animalelor, sustenabilitatea economică a fermelor și menținerea accesului populației la alimente la prețuri accesibile.