Rusia ar fi trecut la o nouă etapă a operațiunilor clandestine desfășurate în Europa, apelând tot mai mult la infractori locali și persoane recrutate de la distanță pentru acțiuni de sabotaj. În locul rețelelor clasice de spionaj, afectate puternic după invadarea Ucrainei, Moscova ar folosi acum executanți greu de asociat direct cu Kremlinul, inclusiv pentru atacuri îndreptate împotriva industriei europene de apărare, arată o analiză UnHerd.
Moscova și-a schimbat tactica după expulzarea spionilor ruși
Strategia ar fi prins contur după februarie 2022. În urma invaziei Ucrainei, statele europene au expulzat numeroși agenți ruși, iar infrastructura de informații construită de Moscova în afara granițelor a fost serios afectată.
Serviciile ruse ar fi compensat pierderile prin recrutarea de la distanță a unor persoane dispuse să execute diferite misiuni.
Aplicațiile de mesagerie permit transmiterea ordinelor fără ca autorii atacurilor să cunoască neapărat întreaga structură din spatele operațiunii sau cine se află la capătul lanțului de comandă.
Potrivit informațiilor serviciilor occidentale citate în analiza UnHerd, Moscova ar fi declanșat recent un nou val de asemenea operațiuni, iar printre ținte s-ar afla inclusiv fabricile și companiile implicate în producția de armament.
Sabotajul ar urmări două obiective în Europa
Acțiunile atribuite Rusiei nu ar avea doar scopul de a provoca pagube materiale. Kremlinul ar încerca simultan să afecteze capacitatea statelor europene de a furniza armament Ucrainei și să erodeze sprijinul politic și public pentru continuarea ajutorului acordat Kievului.
Intensificarea acestor operațiuni capătă o miză suplimentară în contextul în care premierul britanic Andy Burnham se află la Kiev și promite creșterea capacității Ucrainei de a-și fabrica propriile rachete cu rază lungă de acțiune.
În state precum Marea Britanie, unde sprijinul pentru Ucraina rămâne puternic, Kremlinului i-ar fi mai dificil să schimbe opinia publică prin propagandă, mituirea unor persoane influente sau sprijinirea politicienilor favorabili Moscovei. În aceste condiții, Rusia ar recurge tot mai mult la presiuni și operațiuni coercitive.
Un element sensibil este reprezentat de faptul că printre persoanele recrutate s-ar afla inclusiv ucraineni.
Efectul urmărit ar putea depăși sabotajul propriu-zis și ar putea alimenta resentimente în rândul populației europene față de costurile susținerii Kievului și ale găzduirii refugiaților.
Kremlinul ar putea testa de pe acum apărarea Europei
Operațiunile pot avea și o miză pe termen lung. În timp ce serviciile europene de informații iau în calcul posibilitatea unei confruntări cu Rusia până în 2030, Moscova ar putea folosi actualele atacuri pentru a identifica punctele vulnerabile ale infrastructurii critice și pentru a observa felul în care autoritățile reacționează în situații de criză.
Un alt punct slab ar putea fi chiar procesul de reînarmare a continentului. Construirea unor noi capacități militare sau extinderea celor existente poate provoca opoziția comunităților locale, iar astfel de tensiuni interne ar putea fi exploatate de Rusia.
În același timp, atacurile rămân sub nivelul care ar putea declanșa mecanismele prevăzute de Articolul 5 al NATO. Tocmai această zonă gri complică răspunsul occidental.
Polonia și țările baltice susțin o reacție fermă și vizibilă, în timp ce Germania și Italia sunt mai prudente și încearcă să evite o escaladare cu Moscova.
Diferențele de abordare riscă să accentueze diviziunile din interiorul alianței într-un moment în care amenințarea rusă este privită cu tot mai multă îngrijorare.
De la graffiti la incendieri și asasinate
Amploarea operațiunilor atribuite Moscovei s-ar fi modificat considerabil. Potrivit ofițerilor europeni de informații citați în analiză, acțiunile au evoluat de la graffiti și vandalizarea monumentelor către incendieri și chiar planuri de asasinat.
Kremlinul ar fi ajuns inclusiv să-l vizeze pe Keir Starmer în perioada în care acesta ocupa funcția de premier britanic.
Mai mult, Moscova ar fi pregătit în această lună asasinarea unui cetățean american, o operațiune care ar fi putut genera o confruntare directă cu Washingtonul într-un moment în care Ucraina încearcă să obțină noi livrări de armament din Statele Unite.
Rusia mizează pe o rețea ieftină și greu de atribuit
Pe măsură ce Europa încearcă să reducă dependența de petrolul rusesc, Kremlinul ar urma să continue folosirea instrumentelor de destabilizare și să-și adapteze permanent metodele în funcție de reacția statelor occidentale.
Din perspectiva Moscovei, acțiunile împotriva unor obiective civile europene ar reprezenta represalii pentru sprijinul oferit de statele continentului atacurilor ucrainene asupra teritoriului Rusiei.
Pentru serviciile occidentale, una dintre principalele dificultăți rămâne demonstrarea legăturii directe dintre sabotori și Kremlin.
Persoanele recrutate pot să nu se considere agenți ai Rusiei și să acționeze doar pentru bani, ceea ce oferă Moscovei posibilitatea de a nega implicarea.
Serviciile europene încearcă, la rândul lor, să recruteze cetățeni ruși care pot afecta puterea lui Vladimir Putin și capacitatea Rusiei de a susține războiul.
Totuși, potrivit analizei, este puțin probabil ca Occidentul să răspundă printr-o campanie de sabotaj similară pe teritoriul rus.
Această asimetrie îi oferă Kremlinului un avantaj: acces la o rezervă numeroasă de executanți ieftini, ușor de recrutat și dificil de asociat oficial cu Rusia.
Iar în lipsa unei poziții occidentale comune privind răspunsul la asemenea operațiuni, Moscova ar avea puține motive să renunțe la această formă de confruntare cu Europa.