Rabla și Casa Verde ar putea reveni în 2026. Care sunt condițiile

Programele Rabla sau Casa Verde ar avea șanse de resuscitare anul acesta, însă cu bugete mai mici și condiții mai aspre. Totul depinde însă de câți bani vor fi alocați Administrației Fondului pentru Mediu, care gestionează programele. Abia în martie vom avea un răspuns clar, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Până atunci, experții recomandă românilor să nu-și facă speranțe prea mari.

În 2025 AFM a cheltuit aproximativ 3,5 miliarde de lei pe anumite programe de mediu. Asta și pentru că o bună parte dintre ele au fost suspendate. Nu știm care este arată bugetul pentru 2026, ce știm însă cu siguranță este că peste 1 miliard de lei trebuie să meargă spre proiecte nefinalizate din PNRR.

Cum ar fi fabrici de reciclare, apă canal sau echipamente pentru deșeurile de grajd. Programul Rabla ar putea să se strecoare printre acestea, însă cu condiții.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Dacă vom avea buget suficient cât să lansăm rabla în acest an și repet, această decizie va fi cunoscută undeva la începutul lunii martie. Dacă va fi, dacă vor exista și sume alocate pe acest proiect, într-adevăr, vor fi modificări făcute pe condițiile de aplicare. De exemplu, ne uităm la modelul francez care a prioritizat mașinile produse în Europa.”

Vânzările de mașini electrice au scăzut cu aproximativ 20% în 2025
În prima parte a anului trecut vânzările de mașini electrice au scăzut cu aproximativ 20%. Abia în a doua jumătate a lui 2025, lucrurile s-au stabilizat.

Asociația producătorilor și importatorilor de automobile preconizează însă că anul acesta numărul mașinilor electrice înmatriculate va depăși 100.000. Experții cred că în lipsa programului Rabla, vânzătorii vor veni cu tot felul de oferte.

Și programul Casa Verde Fotovoltaice rămâne unul dintre favoritele românilor. Însă anul acesta s-ar putea să rămână… fără panouri.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Dacă vor fi sume suplimentare care vor putea să fie alocate și pentru astfel de proiecte, cel mai probabil ne vom uita pe zona de stocare de baterii, nu pe zona de fotovoltaice pur și simplu.”

Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor: „Statul român s-a împușcat în picior. În sensul că acești oameni, cu sau fără baterii, dar mai ales cei cu baterii, au trecut pe sub radarul, pe sub radarul furnizorilor, producătorilor și distribuitorilor de energie. Deci statul are foarte mult de câștigat de pe urma vânzării unei energii scumpe din din mai mult.”

Alternativele sunt puține. Comunitățile de energie ar fi o opțiune, însă în continuare există piedici birocratice. România mai are fonduri și din RepowerEU pentru instalarea de panouri fotovoltaice, însă programele vizează doar zonele dezavantajate.