Procesul în care primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, este acuzat de un prejudiciu estimat la peste 578 de milioane de lei va fi reluat integral, după aproape patru ani de la începerea judecății. Decizia vine în urma schimbării completului de judecată de la Curtea de Apel București, situație care, potrivit unei hotărâri a Curții Constituționale, impune refacerea întregii cercetări judecătorești.
Robert Negoiță este judecat alături de mai mulți funcționari publici și de un auditor al Curții de Conturi, într-un dosar privind atribuirea și prelungirea repetată a unor contracte de salubrizare cu societatea Rosal SA, companie controlată în trecut de omul de afaceri Silviu Prigoană. Procurorii susțin că, prin aceste contracte, Primăria Sectorului 3 ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 578 de milioane de lei.
Ancheta DNA a fost finalizată în 2022, iar procesul a avansat într-un ritm constant. Până în vara acestui an, dosarul ajunsese aproape de finalul administrării probelor, urmând să mai fie audiat un singur inculpat și să fie depusă o expertiză contabilă.
Dosarul de 100 de milioane de euro al lui Robert Negoiță, resetat
La ultimul termen, judecătoarea Ana Dobre le-a comunicat părților că nu va mai face parte din complet, invocând „măsuri administrative”. În practică, acest lucru înseamnă că întregul dosar va fi repartizat unui alt magistrat, iar toate probele vor trebui administrate din nou. Cei nouă inculpați și zecile de martori vor fi reaudiați, iar procesul va începe practic de la zero.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, schimbarea a survenit după ce delegarea judecătoarei Ana Dobre la Curtea de Apel București nu a mai fost prelungită de conducerea instanței. În lipsa unei prelungiri, magistratul și-a continuat activitatea la Tribunalul Giurgiu, unde între timp își transferase postul.
Reluarea procesului ridică însă semne de întrebare privind durata până la o sentință definitivă. În contextul disputelor juridice privind aplicarea regulilor referitoare la prescripția răspunderii penale, există riscul ca dosarul să nu fie soluționat înainte de împlinirea termenelor legale.
Faptele cercetate s-ar fi petrecut între 2013 și 2018, iar interpretările succesive ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți privind întreruperea cursului prescripției au complicat situația juridică a mai multor dosare de corupție. Potrivit unor specialiști în drept penal, reluarea cercetării judecătorești ar putea prelungi suficient procedura încât cauza să se apropie de termenul de prescripție.
Curtea de Apel București nu a explicat public motivele pentru care delegarea judecătoarei nu a fost prelungită. Până în prezent, instituția nu a transmis un răspuns oficial la întrebările adresate pe această temă.
Între timp, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, candidează pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.