În ultimele zile, tot mai multe rațe mari sau sălbatice au putut fi admirate de trecători pe râul Bahlui. Prezența acestora în zonă nu este una întâmplătoare, ci este vorba despre un spațiu în care păsările se refugiază temporar pe timpul iernii sau în perioada de migrație.
Rațele mari se refugiază temporar pe râul Bahlui
În sezonul rece, malurile râului Bahlui devin un punct de atracție pentru ieșeni. Printre elementele care dau viață acestui peisaj urban se numără și rațele mari (Anas platyrhynchos), ușor de recunoscut și frecvent fotografiate de trecători.
Prezența lor ridică însă și întrebări legate de adaptare, hrană și modul în care oamenii pot acționa responsabil cu aceste păsări. Potrivit conf. univ. dr. Carmen Gache, profesor de Ornitologie la Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, rațele mari nu sunt o apariție întâmplătoare în zona Bahluiului.
„În general, rațele mari sunt prezente pe cursul Bahluiului în oraș de-a lungul iernii, dar și în perioada migrației”, a precizat specialista.
Așadar, rațele mari folosesc această zonă mai ales ca refugiu temporar, nu ca habitat permanent.
Contrar percepției comune, rațele nu s-au „urbanizat” propriu-zis. Prezența lor este mai degrabă rezultatul unor condiții favorabile.
„Nu este vorba despre o adaptare în mediul urban, ci de valorificarea temporară a unor oportunități – temperatura urbană este ușor mai ridicată decât în afara orașului, astfel încât cursurile de apă rămân dezghețate sau păstrează mici porțiuni de apă dezghețată, unde păsările se pot refugia”, a explicat conf. univ. dr. Carmen Gache.
Aceste porțiuni de apă liberă sunt esențiale pentru păsările acvatice în timpul iernii, când lacurile și râurile din zonele naturale pot îngheța complet.
Specialiștii avertizează că păsările nu ar trebui să fie hrănite cu pâine
Potrivit specialiștilor, rațele mari sunt păsări omnivore, având o dietă variată. În mod natural, ele consumă hrană de origine vegetală, cum ar fi semințe, frunze, ierburi, dar și hrană de origine animală, precum nevertebratele mici. Această flexibilitate alimentară le permite să supraviețuiască în medii diferite, inclusiv în apropierea orașelor.
Un gest frecvent întâlnit pe malurile Bahluiului este hrănirea rațelor de către trecători, mai ales cu pâine. Deși intenția este bună, specialiștii avertizează că acest obicei poate deveni dăunător.
„Dacă dorim să le ajutăm cu adevărat, ar trebui să le oferim semințe, spre exemplu, de porumb. Pâinea nu este o hrană potrivită pentru păsări”, a adăugat conf. univ. dr. Carmen Gache.
Hrănirea necorespunzătoare poate afecta sănătatea rațelor și le poate modifica comportamentul natural.
Deși rațele nu îndeplinesc un rol specific în ecosistemul urban, ele sunt parte a biodiversității urbane, un indicator al faptului că natura continuă să coexiste cu orașul. Prezența lor contribuie la diversitatea faunei și oferă locuitorilor ocazia de a observa mai îndeaproape viața sălbatică.
Un lucru esențial îl reprezintă protejarea acestor păsări, iar cea mai importantă măsură este una simplă, după cum susține conf. univ. dr. Carmen Gache, și anume să nu fie deranjate.
În plus, acolo unde este necesar, hrana poate fi suplimentată corect, prin împrăștierea semințelor de porumb pe malurile cursului de apă. Respectul față de aceste păsări și față de spațiul lor temporar de refugiu este esențial pentru menținerea echilibrului dintre oraș și natură.
Rațele de pe Bahlui rămân, astfel, un simbol discret al vieții sălbatice care își face loc chiar și printre betoane, amintindu-ne cât de important este să protejăm, chiar și prin gesturi mici, natura din jurul nostru.