Rățuștele de pe râul Bahlui, atracție pentru ieșeni! Prof. univ. Carmen Gache: „Ele pot fi hrănite de oameni, dar nu cu pâine. Aceasta le poate provoca moartea”

Râul Bahlui, din Iași, nu mai este doar o apă care străbate orașul, ci o scenă vie, în care natura își spune povestea în fiecare anotimp. De ani buni, rățuștele sălbatice pot fi văzute plutind liniștite în apele sale, spre încântarea trecătorilor.

Puțini știu ce se ascunde în spatele acestui tablou aparent banal: migrație, adaptare și echilibru ecologic.

Rățuștele rămân în Iași, pe râul Bahlui, chiar și pe timp de iarnă

Potrivit prof. univ. dr. Carmen Gache, ornitolog în Iași, prezența rățuștelor pe râul Bahlui nu este întâmplătoare. Aceste păsări sunt, în general, imature sexual și aleg această zonă nu pentru reproducere, ci pentru relaxare și hrană. Surprinzător pentru mulți, ele sunt considerate parțial migratoare și provin din regiunile nordice, unde iernile sunt mult mai aspre decât în România.

„La noi, iernile sunt blânde pentru ele. Faptul că Bahluiul este o apă curgătoare, care nu îngheață complet, le oferă un luciu de apă dezghețat, unde pot găsi hrană și pot supraviețui foarte bine. La noi, ele, iarna, o duc foarte bine”, explică prof. univ. dr. Carmen Gache.

În ciuda urbanizării, aceste păsări au găsit în Iași o zonă sigură, cu resurse suficiente pentru a-și duce traiul liniștit.

Specia cel mai des întâlnită în zona râului Bahlui este rața mare (anas platyrhynchos), o pasăre acvatică recunoscută ușor după penajul său viu colorat, în special la masculi. Masculii au capul verde metalizat, pieptul maroniu și corpul gri, delimitat de un inel alb; femela, în schimb, este mai discretă, cu un penaj maroniu, striat cu nuanțe închise, pieptul maro-roșcat, iar creștetul și dunga de la ochi sunt mai închise decât restul corpului.

Hrana acestora constă, în principal, în plante acvatice și larve de insecte, pe care le filtrează cu ajutorul ciocului. Este un comportament natural, care le permite să-și mențină sănătatea și echilibrul biologic în habitatul lor temporar.

Atenție la hrănirea păsărilor! Intențiile bune pot dăuna

Mulți ieșeni, impresionați de prezența rățuștelor, aleg să le hrănească, de regulă, cu pâine. Deși gestul este făcut cu cele mai bune intenții, efectele pot fi dăunătoare.

„Rățuștele pot fi hrănite de oameni, dar noi nu le facem bine făcând asta. Pâinea se umflă în stomacul lor și le poate provoca probleme digestive sau chiar moartea. E important să intervenim în echilibrul lor natural, mai ales că ele se descurcă singure”, avertizează prof. univ. dr. Carmen Gache.

Specialiștii recomandă ca cetățenii să admire păsările de la distanță și să evite orice intervenție care le-ar putea altera comportamentul. Hrănirea artificială le poate face dependente de oameni, modificând astfel migrația și ciclurile lor naturale.

Prezența constantă a acestor păsări, pe râul Bahlui, nu este doar o imagine plăcută, ci și un indicator al transformărilor climatice și al adaptării faunei la medii urbane. Este un semnal că natura găsește modalități de coexistență chiar și în inima orașului, iar noi, oamenii, avem responsabilitatea de a o proteja.

Rățuștele de pe râul Bahlui, din Iași, fac parte din peisajul orașului și merită să fie respectate și protejate de toți cei care le admiră.