Bzi.ro

Război în industria farmaceutică din cauza majorării taxelor

Publicat: 09 oct. 2019
93 Vizite 0 Comentarii
Editia PDF
15 Oct. 2019

Medicamentele ieftine au dispărut din farmacii mai ales din cauza creșterii taxei clawback. Aceasta a fost impusă producătorilor de medicamente. Taxa clawback, plătită de producătorii de medicamente, a crescut la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din acest an. Aceste date au fost transmise de  preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Clawback a adus in bugetul CNAS peste 1,56 de miliarde de lei în prima jumătate a anului

CNAS a încasat peste 1,56 de miliarde de lei în prima jumătate a anului doar din clawback, cu circa 29% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018. În contextul creşterii continue a acestei taxe, tot mai multe medicamente ieftine, făcute aici, nu se mai găsesc în farmacii, pentru că nu mai sunt rentabile pentru producători, ci se exportă.

Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a urcat la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din 2019 şi de la 22,18% în trimestrul al II-lea din 2018, arată datele comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră.

Fără măsuri concrete din partea Guvernului, taxa clawback poate să ajungă la 29% în ultimul trimestru din acest an, a declarat Adrian Grecu pentru Economica.

Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei a dus la dispariţia unor medicamente ieftine

Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii. Au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători. Totodata a condus la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară.

De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%. Mai exact producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse aici.

„Creşterea taxei clawback se datorează creşterii consumului de medicamente, în special medicamente inovative. Taxa clawback se poate defini drept o taxă ce acoperă deficitul bugetului de medicamente. Mai exact diferenţa dintre bugetul de medicamente alocat şi consumul real.

Această taxa se aplică atât producătorilor de medicamente generice, cât şi celor de medicamente inovative. Chiar daca nu medicamentele generice au generat consumul suplimentar. Esenţa medicamentelor generice şi biosimilare este de a asigura un acces mai mare la tratament al pacienţilor. Se realizează totodată optimizare bugetară, datorită preţurilor accesibile.”



loading...

Adauga un comentariu
Anunturi bzi.ro Adauga anunt gratuit