Razboi în Ucraina

Război în Ucraina. Reuniune de urgență, organizată de Consiliul de Securitate al ONU

Publicat: 24 nov. 2022
Război în Ucraina. Reuniune de urgență organizată de Consiliul de Securitate al ONU
Război în Ucraina, ziua 274

Război în Ucraina, ziua 274. Consiliul de Securitate al ONU va organiza miercuri o reuniune de urgență cu privire la ultimele bombardamente ale Rusiei în Ucraina, la cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, anunță CNN.

UPDATE 23.30: Zelenski, misterios în discursul său nocturn: În curând, vor veni vești importante

În obișnuitul său discurs zilnic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile frecvente au început după ce forțele rusești au fost forțate să se retragă din regiunea Herson, potrivit Kyiv Independent.

UPDATE 23.00: Germania spune că cererea Poloniei de a trimite sisteme Patriot direct în Ucraina trebuie discutată cu NATO

Ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că utilizarea sistemelor de apărare ale NATO în afara teritoriului său trebuie să fie agreată de toate statele membre.

Aceasta vine după ce ministrul polonez al apărării a declarat miercuri că Berlinul ar trebui să trimită sistemele de apărare antiaeriană cu rachete Patriot direct în Ucraina și nu în Polonia, potrivit CNN.

UPDATE 22.45: Putin spune că plafonarea prețului petrolului ar avea „consecințe grave”

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că planurile occidentale de a introduce plafoane la prețul petrolului ar avea „consecințe grave” pentru piețele energetice, în timpul unei conversații telefonice cu premierul irakian Mohammed Shia al-Sudani, potrivit CNN.

„Putin a subliniat că astfel de acțiuni contravin principiilor relațiilor de piață și este foarte probabil să ducă la consecințe grave pentru piața energetică globală”, potrivit Kremlinului.

UPDATE 22.00: Cea mai mare companie siderurgică își suspendă activitatea în Ucraina din cauza întreruperilor de energie electrică.

ArcelorMittal Kryvyi Rih a suspendat majoritatea proceselor de producție din cauza atacului masiv cu rachete al Rusiei din 23 noiembrie asupra infrastructurii energetice, care a dus la o penurie de electricitate în Ucraina, potrivit Kyiv Independent.

„Cantitatea de electricitate disponibilă este insuficientă pentru a susține producția chiar și la un nivel de capacitate de 20%”, a declarat compania.

UPDATE 21.30: Patru morți în bombardamentul rusesc asupra orașului Herson

Cel puțin patru persoane au fost ucise și 10 rănite joi într-un bombardament rusesc asupra orașului Herson din sudul Ucrainei, de unde trupele Moscovei s-au retras în urmă cu două săptămâni, a declarat guvernatorul, potrivit AFP.

UPDATE 21.00: Ţările UE nu au ajuns la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor naturale

Ţările membre UE şi-au exprimat joi divergenţele de opinie cu privire la o propunere a Comisiei Europene destinată plafonării preţului gazelor naturale, pe care majoritatea celor 27 de state au apreciat-o ca fiind ineficientă, ceea ce le-a obligat să amâne adoptarea altor măsuri de răspuns la criza energetică.

UPDATE 20.30: Milioane de ucraineni rămân în continuare fără energie electrică după loviturile rusești

Ucraina, inclusiv capitala Kiev, a rămas în mare parte fără electricitate și apă joi, la o zi după noi lovituri masive ale Rusiei care au vizat în mod special infrastructura energetică, o strategie descrisă drept „crime de război” de către aliații occidentali, în timp ce se instalează iarna. La nouă luni de la începutul invaziei rusești, milioane de ucraineni și-au petrecut ziua fără curent electric și în frig, potrivit AFP.

UPDATE 20.00: Rusia suferă chiar și în relațiile cu aliații săi apropiați

Luptându-se în Ucraina, Rusia asistă în același timp la prăbușirea în criză a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianța militară pe care a creat-o pentru a-și securiza vecinătatea în Caucaz și Asia Centrală, potrivit AFP.

UPDATE 19.45: Ungaria ar putea fi exceptată de la plafonarea preţului petrolului rusesc

Ungaria este pe cale să obţină o excepţie în aplicarea planificatei plafonări a preţului importurilor de petrolul rusesc în cadrul sancţiunilor aplicate Rusiei de către UE, a declarat joi ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, adăugând că, în acelaşi timp, „mai multe propuneri periculoase încă se află pe masa” Comisiei Europene.

UPDATE 19.00: Rusia susţine că pagubele de miercuri de la Kiev au fost cauzate de apărarea antiaeriană ucraineană

„Niciun atac nu a fost comis asupra Kievului. Toate pagubele din oraş raportate de către regimul de la Kiev sunt consecinţe ale căderii rachetelor antiaeriene străine şi ucrainene instalate în zonele rezidenţiale ale capitalei ucrainene”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

UPDATE 18.20 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, contestă din nou menţinerea Rusiei în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

„Vedem că diverse platforme internaţionale încearcă să găsească soluţiile necesare pentru a ajuta la oprirea terorismului rus, la izolarea cât mai mult posibil a acestui stat terorist şi la căutarea unei căi de depăşire a crizelor mondiale brutale create de Rusia. De ce nu se află încă OSCE printre aceste platforme? De ce, mai ales, un stat terorist, chiar şi după nouă luni de crime continue mai este încă membru al Adunării dumneavoastră Parlamentare?. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un test pentru orice organizaţie internaţională”, a spus Zelenski într-o intervenție prin videoconferinţă în faţa Adunării Parlamentare a OSCE, care s-a reunit la Varşovia.

UPDATE 18.00: În cadrul schimbului de prizonieri de joi, Rusia și Ucraina au predat peste 50 de persoane

În cadrul schimbului de prizonieri de joi, Rusia și Ucraina au predat peste 50 de persoane, au confirmat oficialii de la Kiev și Moscova, citați de Reuters.

Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andriy Yermak, a scris pe Telegram că Ucraina a primit 48 de soldați și doi ofițeri, printre ei pușcași marini, infanteriști, grăniceri, precum și 19 dintre apărătorii din Mariupol și 15 prizonieri de la centrala nucleară Cernobîl.

De la declanșarea războiului, în 24 februarie, Kievul și Moscova au schimbat peste 1.000 de prizonieri de război.

UPDATE 17.00: Rusia pregăteşte un „act provocator” pe teritoriul Belarusului pentru a atrage această ţară aliată Moscovei în războiul din Ucraina

Rusia pregăteşte un „act provocator” pe teritoriul Belarusului pentru a atrage această ţară aliată Moscovei în războiul din Ucraina, susține Armata Ucrainei.

„Serviciile secrete ale Federaţiei Ruse pregătesc o provocare pe teritoriul belarus. Ar putea ţinti instalaţii de infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară din Ostroveţ”, situată în nord-vestul Belarus şi aproape de graniţa cu Lituania, atenţionează comandamentul militar într-un mesaj video transmis pe Facebook şi preluat de publicaţia Ukrainska Pravda.

UPDATE 15.45: Noapte tensionată la Dnipropetrovsk: Aproape 3.000 de mineri au fost salvați după ce au fost blocați în subteran din cauza bombardamentelor rusești

Aproape 3.000 de mineri au fost salvați în Ucraina, după ce întreruperile de curent cauzate de loviturile rusești asupra infrastructurii energetice a țării i-au blocat în subteran peste noapte.

Eforturile de salvare în minele din regiunea centrală Dnipropetrovsk s-au încheiat joi, la primele ore ale dimineții, a anunțat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare a orașului Krivoi Rog, într-o postare pe Telegram.

Șeful regiunii, Valentyn Reznichenko, a declarat că „echipele de salvare au reușit să scoată la suprafață aproape 3.000 de mineri”. A fost o noapte „tensionată” la Dnipropetrovsk, a adăugat el, potrivit CNN.

Reznichenko a mai spus că jumătate din gospodăriile din regiune au fost reconectate la rețeaua de energie electrică, dar „întreruperile vor continua pentru a minimiza sarcina asupra rețelei electrice”.

UPDATE 15.05: Rușii capătă obiceiuri românești: furturile din magazine au explodat. Se caută produse interzise

În primele șase luni ale anului 2022, numărul rușilor care au furat produse alimentare din magazine a crescut. Potrivit unui raport administrativ privind furturile mici, în 2022 au fost amendați și arestați cu 17% mai mulți ruși, faţă de ​​aceeași perioadă a anului trecut, relatează publicaţia ‘Verstka’, cu referire la datele instanţelor de judecată. În total, peste 67 de mii de cetăţeni ruși au fost găsiți vinovați de comiterea unor furturi mărunte – cel mai des au fost acuzați că au furat alcool, cârnați, carne, unt și dulciuri.

Potrivit raportului, ei au fost judecați pentru furturi în valoare de mai puțin de 2.500 de ruble, legislaţia rusă prevede pentru aceste infracţiuni o condamnare cu arest de până la 15 zile. Pedeapsa minimă este o amendă de o mie de ruble, care depășește cel mai adesea valoarea bunurilor furate. Totuși, chiar și o astfel de pedeapsă poate fi pronunţată doar dacă există circumstanțe atenuante. De exemplu, un locuitor din Gorno-Altaisk a fost condamnat la 20 de ore de muncă obligatorie în folosul comunităţii pentru furtul unei șunci afumate în valoare de 157 de ruble. Un locuitor din Sîktîvkar a fost plasat într-un centru special de detenție pentru patru zile pentru că a furat un pachet de unt, care costa 116 ruble, un alt locuitor al orașului a primit aceeași pedeapsă pentru furtul de castraveți și roșii în valoare de 92 de ruble.

UPDATE 14.20: Dmitro Kuleba, despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia: O perdea de fum pentru a continua agresiunea și teroarea

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că Federaţia Rusă, prin acțiunile sale, exclude posibilitatea negocierilor de pace.

„Acțiunile Rusiei fac ca însăși ideea discuțiilor de pace să pară absurdă. Oficialii ruși folosesc pur și simplu declarațiile despre presupusa lor disponibilitate de a purta negocieri ca pe o perdea de fum pentru a continua agresiunea și teroarea” – a remarcat Kuleba, pentru radiodifuzorul japozen NHK. Ministrul a subliniat că Ucraina va continua să lupte pentru a-și elibera teritoriile de sub ocupația trupelor ruse. „Ucraina va continua să-și elibereze pământul, să salveze oamenii de crimele rusești, de tortură, suferință și condiții de viață intolerabile” – a adăugat ministrul.

UPDATE 13.00: Pe modelul Rusiei, Ungaria se aprovizionează din Israel: Va cumpăra cel mai modern radar de război!

Ungaria va achiziţiona de la Israel unul din cele mai moderne sisteme de radar din lume, a declarat miercuri seara pe postul de ştiri Hir TV ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, transmite MTI. Livrarea sistemului de radar, care face parte din sistemul antirachetă israelian Domul (sau Cupola) de Fier, precum şi a rachetelor norvegiano-americane aferente va începe în prima parte a lui 2023, a menţionat ministrul.

Acesta a amintit că Ungaria a lansat în 2016-2017 un amplu program de modernizare a apărării, ceea ce, a subliniat el, „s-a dovedit a fi o decizie bună în lumina actualului război ruso-ucrainean”.

Ungaria cumpără echipamente militare pentru a-şi întări apărarea antiaeriană, cu scopul „de a asigura că aceasta acoperă întregul teritoriu al ţării”, a precizat Kristof Szalay-Bobrovniczky. Ministrul ungar al apărării a inspectat sistemul Domul de Fier împreună cu preşedinta ungară Katalin Novak în cursul vizitei oficiale efectuate săptămâna trecută în Israel.

UPDATE 12.00: Britanicii învață din tactica Rusiei folosită în Ucraina: navele marinei urmează să fie dotate cu rachete cu rază lungă de acțiune

Rusia a lansat multe atacuri la distanță împotriva forțelor armate ucrainene. Folosind rachetele cu rază lungă de acțiune, armata rusească și-a consolidat prezența la sol și a lovit puternic în infrastructura energetică a Ucrainei. Lecția pare învățată și de britanici, care își modernizează marina cu rachete de lungă acțiune.

Fregatele și distrugătoarele Marinei britanice vor fi dotate cu rachete antinavă avansate cu rază lungă de acțiune, în urma unui nou acord convenit cu Norvegia, a anunțat miercuri ministrul apărării, Ben Wallace.

Rachetele Naval Strike, produse de Kongsberg Gruppen ASA, vor fi folosite pe unsprezece fregate britanice de tip 23 și distrugătoare de tip 45, a transmis Ministerul britanic al Apărării (MoD), printr-un comunicat, relatează Rador.

Măsurând aproape 4 metri lungime, rachetele pot lovi navele și țintele inamice pe uscat, la distanțe de peste 100 de mile marine, la viteze subsonice, a menționat Ministerul Apărării. Rachetele Naval Strike vor înlocui arma Harpoon de tip sol-sol, ce va fi scoasă din funcțiune în 2023.

„Avem o istorie lungă de cooperare în domeniul apărării cu Norvegia”, a declarat ministrul Wallace, aflat în vizită în Norvegia. „Acest nou acord ne consolidează parteneriatul cu unul dintre cei mai apropiați aliați ai noștri, consolidând, în același timp, Marina Regală, cu o nouă capabilitate de atacuri de tip sol-sol.”

UPDATE 11.45: Peste două treimi din Kiev se află în beznă după atacurile rusești. Alimentarea cu apă a fost deja restabilită pe malul stâng al Niprului

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că angajații serviciilor de utilități „au lucrat toată noaptea pentru a restabili susținerea vitală a capitalei”. Potrivit primarului, alimentarea cu apă a fost deja restabilită pe malul stâng al orașului în urma loviturii mortale cu rachetă a Rusiei din 23 noiembrie asupra Ucrainei. El speră ca malul drept să își vadă reluarea aprovizionării cu apă în prima jumătate a zilei. În prezent, 70% din Kiev rămâne fără electricitate.

UPDATE 11.30: Îngrijorare la Pentagon: Putin ar putea folosi arme chimice în Ucraina

Oficialii administrației americane estimează că Vladimir Putin ar putea folosi arme chimice – inclusiv cele folosite la otrăvirea lui Alexei Navalny – în Ucraina, înainte de a recurge la o confruntare nucleară cu NATO, dacă trupele sale continuă să piardă teritoriul ocupat. Oficialii au subliniat că nu există informații care să sugereze că un astfel de atac în Ucraina este iminent, notează Politico.

Șase persoane familiarizate cu problema, inclusiv oficiali ai Departamentului Apărării, au declarat pentru Politico, în condiții de anonimat, că administrația Biden dorește să se asigure că aliații sunt pregătiți pentru un astfel de eveniment, „precum și să mobilizeze noi resurse și investiții în fabricarea sistemelor de detectare pentru atunci când substanțele chimice. sunt utilizate.”

UPDATE 11.00: Lukașenko vorbește despre înfrângerea Rusiei: ‘Dacă, Doamne ferește, Rusia se prăbușește, atunci locul nostru este sub aceste dărâmături’

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a vorbit despre inviolabilitatea alianţei militare regionale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), dar a menționat că viitorul organizației poate depinde în mod direct de rezultatul Rusiei în războiul din Ucraina.

Vorbind în cadrul unei sesiuni a CSTO de la Erevan, el a menționat că recent au existat opinii că viața și soarta CSTO depind de rezultatul războiului dus de Rusia în Ucraina: „Dacă va câștiga, CSTO va trăi. Dacă nu va câștiga, CSTO nu va exista”, a spus președintele, conform Interfax. „Simt că am ajuns la un consens că, dacă, Doamne ferește, Rusia se prăbușește, atunci locul nostru este sub aceste dărâmături”, a spus Lukașenko.

„Nici măcar nu ar trebui să existe astfel de conversații. Nu vom părăsi arena militaro-politică. CSTO va exista și nimeni nu se va prăbuși nicăieri. Dar avem nevoie de unitate”, a adăugat Lukașenko.

UPDATE 09.33: Rușii vor să ia locul americanilor în Afganistan! Vladimir Putin e gata să intervină: priorități anunțate de liderul de la Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va contribui la stabilizarea situației din Afganistan, adăugând că o sarcină prioritară actuală este formarea unui Guvern, relatează agenția MNA. Liderul de la Kremlin a făcut aceste declarații la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) de la Erevan, la care au participat liderii Rusiei, Armeniei, Belarusului și Kazahstanului.

Putin a declarat că utilizarea forțelor CSTO în Kazahstan a fost analizată, adăugând că Rusia susține decizia de a dota forțele CSTO cu arme moderne. CSTO este o alianță militară interguvernamentală care urmărește să își protejeze interesele de orice potențială agresiune. Aceasta include Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan.

Președintele rus a adăugat că situația din Afganistan rămâne dificilă, adăugând că amenințarea infiltrării militanților în țările CSTO este încă ridicată.

„Să sperăm că deciziile privind delimitarea frontierelor și problemele umanitare vor permite Baku și Erevan să ajungă la un tratat de pace”, a mai punctat Putin.

UPDATE 07.45: Studenții africani din Rusia, șantajați de autorități pentru a lupta în Ucraina (presă)

Oficialii unei universități rusești îi avertizează pe studenții africani că vor fi pedepsiți de guvern dacă nu se înrolează pentru a lupta în Ucraina, potrivit unui articol publicat de The Daily Beast.

Trei studenți din Nigeria care studiază la Universitatea Federală de Sud, din Rostov pe Don, în apropiere de granița cu Ucraina, au declarat pentru publicație că oficialii universității au făcut presiuni asupra lor pentru a accepta ofertele de a lupta fie în armata rusă, fie cu contractorul militar privat pro-rus Wagner Group.

Aceste presiuni au inclus avertismente că guvernul le-ar putea anula bursele și ar putea crește taxele de școlarizare, au declarat studenții pentru publicație.

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Nou-născut, ucis de o rachetă rusească ce a lovit o maternitate din Zaporojie
  • Peste 30 de rachete rusești au fost lansate miercuri spre Kiev
  • O adolescentă a murit în urma atacului aerian asupra orașului Kiev
  • Rusia pregăteşte un atac sub steag fals pe propriul teritoriu
  • Alertă aeriană în toată Ucraina



Adauga un comentariu