Război pe salariile magistraților! Dragoș Pîslaru acuză CSM că a provocat inutil o „polemică”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, critică reacția publică a Consiliului Superior al Magistraturii în disputa privind salariile funcțiilor de conducere din Justiție. Oficialul susține că problema semnalată de CSM fusese deja corectată în proiectul noii Legi a salarizării, în urma unor discuții cu Ministerul Justiției.

Declarațiile au fost făcute joi, 20 august, la Digi24, după ce CSM a reclamat public modul în care era poziționat salarial președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în proiectul legii salarizării bugetarilor.

Dragoș Pîslaru susține că modificările au fost stabilite în urmă cu aproximativ două-trei săptămâni și că au vizat toate funcțiile de conducere din sistemul judiciar.

„Deja din urmă cu 2-3 săptămâni, ca urmare a consultărilor cu Ministerul Justiției, toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiție, CSM, parchete, Înalta Curte, au fost reglate, în mod evident, ca să respecte principiul egalității puterilor în stat”, a declarat ministrul.

Dragoș Pîslaru: CSM ar fi știut că situația urma să fie modificată

Ministrul afirmă că reprezentanții CSM ar fi fost informați de Ministerul Justiției despre modificările pregătite și că, în aceste condiții, reacția publică a Consiliului ar fi fost inutilă.

„Deci această problemă este rezolvată deja și știau probabil de la Ministerul Justiției că o rezolvasem”, a spus Dragoș Pîslaru.

Oficialul a criticat și faptul că disputa a ajuns în spațiul public, susținând că reacția CSM a alimentat o polemică mediatică.

„Am apreciat faptul că s-a mai creat o polemică în zona de media”, a afirmat ironic ministrul interimar al Muncii.

CSM: Șeful ÎCCJ, plătit sub mai multe funcții din stat

Reacția lui Dragoș Pîslaru vine după ce CSM a transmis miercuri, 19 august, că forma proiectului de lege aflată în discuție ar fi plasat salariul președintelui ÎCCJ sub cel al unor funcții importante din administrația publică și Parlament.

Consiliul a atras atenția că șeful instanței supreme, aflat „la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești”, ar fi fost remunerat mai puțin decât un consilier prezidențial, liderii grupurilor parlamentare, vicepreședinții Camerelor Parlamentului, precum și secretarii și chestorii acestora.

Disputa apare într-un moment în care proiectul noii Legi a salarizării se află în centrul unor negocieri intense între Guvern, partidele politice și reprezentanții sistemului bugetar. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, însă, controversa privind nivelul salariilor din conducerea Justiției ar fi fost deja depășită în urma modificărilor negociate cu Ministerul Justiției.