Răzvan Timofciuc, simbolul nepotismului din administrație – ÎCCJ îi taie accesul la funcții publice pentru trei ani

Răzvan Timofciuc a pierdut funcția de șef al Cancelariei Prefecturii Iași în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Magistrații au confirmat ceea ce Agenția Națională de Integritate (ANI) semnala de ani buni: cumul de funcții, incompatibilități flagrante și conflicte de interese care arată cum un om din aparatul de stat a tratat legea ca pe o glumă.

Conform deciziei ÎCCJ nr. 1397 din 13 martie 2025, Timofciuc are interzis pentru o perioadă de trei ani din dreptul de a ocupa funcții publice sau demnități numite, cu excepția celor obținute prin vot direct. Practic, fostul șef al Cancelariei Prefecturii Iași nu mai are voie să ocupe nicio funcție publică până în martie 2028.

Un caz clasic de incompatibilitate și abuz de funcție

Totul a pornit de la raportul ANI, care a descoperit că Timofciuc, în perioada 15 iunie – 6 septembrie 2021, a deținut simultan două poziții: membru al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Recuperare Iași și vicepreședinte al filialei USR Iași. Aceste fapte reprezintă o încălcare directă a legislației în vigoare.

Mai mult decât atât, inspectorii ANI au descoperit și un conflict de interese administrativ: în calitate de consilier local, Timofciuc a participat la votarea unor hotărâri prin care erau numiți reprezentanți ai Consiliului Local în diverse structuri de conducere din unități școlare. Printre beneficiari se afla chiar soția sa, numită în Consiliul de Administrație al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” Iași.Aceste practici arată un mod de operare bazat pe favorizarea apropiaților și ignorarea principiilor de transparență și integritate în administrație. Recent ANI a publicat o listă cu persoane incompatibile pe care se află și consilierul local Mihai Gavril care trebuie să-și dea de urgență demisia.

Legea încălcată în mod repetat

Conform inspectorilor de integritate, acțiunile lui Timofciuc contravin clar prevederilor Legii nr. 161/2003 privind regimul incompatibilităților, Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, Legii nr. 215/2001 și O.U.G. nr. 57/2019. Practic, avem un caz care demonstrează cum un oficial public și-a construit o rețea de influență încălcând legea, iar acum plătește consecințele.

Decizia ÎCCJ reprezintă o palmă usturătoare pentru administrația publică din Iași, care, ani la rând, a tolerat astfel de personaje în funcții-cheie. Timofciuc nu este doar un caz izolat, ci simbolul unei clase de politicieni locali care tratează funcțiile publice ca pe niște proprietăți personale, în care regulile și etica nu contează.

Această interdicție de trei ani nu șterge însă prejudiciul adus imaginii Prefecturii și administrației ieșene. E nevoie de mai mult decât sancțiuni pentru a recâștiga încrederea cetățenilor – e nevoie de curățarea completă a aparatului administrativ de oameni care confundă interesul public cu interesul personal.