Reacţie dură a Danei Girbovan: Atacurile la CCR sunt de o gravitate ieşită din comun

AMR, UNJR, AJADO şi APR condamna atacurile la adresa Curţii Constituţionale prin care se subminează statul de drept şi democraţia în România:

Atacurile recente îndreptate împotriva Curţii Constituţionale a României, de o gravitate ieşită din comun, venite din partea unor lideri politici, jurnalişti, comentatori ori reprezentanţi ai unor ONG-uri, demonstrează că, la 30 de ani după căderea dictaturii comuniste, reflexele autocratice persista încă în societatea românească, încălcările Constituţiei fiind scuzate în numele securităţii şi al “interesului poporului”. Aceasta justificare a fost mereu folosită de autocraţi în timpurile întunecate ale istoriei pentru a acapara tot mai multă putere.

Uşurinţa cu care se argumentează şi justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor în România de către diverse autorităţi şi lideri de opinie readuce în actualitate cuvintele fostului preşedinte american Ronald Reagan, care a spus că “libertatea este un lucru fragil şi nu se afla niciodată la mai mult de o generaţie distanţă de extincţie“.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Wow! Cristela Georgescu, în costum de baie în zăpadă, imagini necenzurate cu "Prima Doamnă!

România este la doar două generaţii de perioada comunistă în care nu a existat o Curte Constituţională. Deşi Constituţiile României din 1948 şi 1965 prevedeau egalitatea în faţa legii, libertatea conştiinţei, libertatea religioasă, libertatea persoanei, libertatea presei, libertatea întrunirilor, libertatea de asociere, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenţei, dreptul de proprietate, romanilor le-au fost încălcate, în perioada comunistă, toate aceste drepturi, prin legi edictate de Marea Adunare Naţională, în dispreţul Constituţiilor în vigoare. Neexistând atunci niciun mecanism de control şi corectare a acelor legi, România a fost transformată în una dintre cele mai crunte şi crude dictaturi comuniste.

Pe data de 6 mai 2020, Curtea Constituţională a României a constatat neconstituţionalitatea unor norme cuprinse în OUG 1/1999, pe motiv că acestea nu sunt suficient de clare pentru a permite cetăţenilor să îşi regleze conduita în acord cu legea. Peste 300.000 de amenzi contravenţionale au fost aplicate în baza acestor norme neconstituţionale în perioada stării de urgenţă.

Imediat după pronunţarea deciziei, Curtea Constituţională a devenit ţinta unor atacuri extrem de agresive şi lipsite de argumente, pornind de la Preşedinte şi Prim-ministru, continuând apoi cu alţi lideri politici şi nu numai, fapt ce demonstrează că atât de clamatele principii ale statului de drept, pe care aceştia pretind că le respecta şi apăra, sunt simple slogane.

Vremurile excepţionale sunt cele care îi separa pe cei ce cred în valorile statului de drept, în libertate şi supremaţia legii, de cei ce le folosesc doar pentru imagine ori pentru a acapara tot mai multă putere, în afara controlului democratic.

Punând în balanţă argumentele Curţii Constituţionale cu pseudo-argumentele conţinute în atacurile virulente îndreptate împotriva acesteia, prezenţele asociaţii profesionale subliniază câteva concluzii:

1. Curtea Constituţională a dat o decizie predictibila, anticipată de altfel de o serie de profesionişti ai dreptului, prin articole sau note de specialitate.

Este general acceptat că, atunci când statul impune o sancţiune, tot statul trebuie să indice precis, într-o normă legislativă clară, conduita pe care persoană are voie sau nu are voie să o urmeze. În concret, articolele neconstituţionale nu cuprindeau o astfel de descriere, ci defineau fără să distingă drept contravenţii orice încălcări ale oricăror măsuri “stabilite în prezenţa ordonanţa de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite“.

Conform oricăror standarde interne şi internaţionale, o astfel de normă de incriminare nu putea fi considerată “clară şi previzibilă”, astfel încât aceasta a fost declarată neconstituţională.

Curtea a pronunţat decizia în UNANIMITATE, fapt ce pur şi simplu face ridicole şi demagogice acuzaţiile de partizanat politic aduse judecătorilor curţii.

2. Reacţiile ce au succedat imediat pronunţării deciziei de către CCR, coroborate şi cu neaplicarea de către Guvern a măsurilor pe care le avea la îndemână pentru soluţionarea problemei sancţiunilor, dovedesc că toţi aceşti critici nu doresc rezolvarea unei probleme, ci că folosesc cinic momentul pentru a ataca Curtea Constituţională.

“Prin această decizie, guvernul, autorităţile se poate spune că aproape sunt împiedicate să apere sanatatatea şi viaţa romanilor pe durata stării de urgenţă” a declarat Primul-ministru Ludovic Orban.

Declaraţia Premierului Orban aminteşte de cea din 2015 a fostul director SRI, George Maior, care a atacat CCR spunând: “Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere şi morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea naţională a cetăţenilor României – nu a statului, nu mai vorbesc de stat – şi că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi şti spre cine să arăt cu degetul“. Atacul era generat de nemulţumirea fostului Director SRI Maior că CCR a apărat drepturile individuale ale romanilor faţă de intruziunea ilegitimă a statului în viaţa lor privată, ce ar fi fost permisă prin legile Big Brother.

După 5 ani în care respectarea regulilor statului de drept ar fi trebuit să fie consolidată, un alt înalt oficial al statului român demonstraza, dimpotrivă, degradarea îngrijorătoare a democraţiei în România.

Atacarea Curţii Constituţionale de către Premierul României în aceeaşi retorică folosită de fostul director SRI demonstrează cât de puţin au progresat liderii politici în a înţelege ce înseamnă statul de drept, democraţia şi respectarea drepturilor omului.

3. Prin decizia pronunţată, Curtea Constituţională pune o oglindă în fata insitutiilor şi le arata slăbiciunile în a-şi cunoaşte propriile competenţe şi limite: Guvernul, în plină pandemie, adopta OUG neconstituţionala şi eşuează în a stabili sancţiuni legale pentru cei ce nu respectă regulile; Preşedintele legiferează prin decretul de instituire a stării de urgenţă, încălcând atributul exclusiv al Parlamentului; la rândul său, Parlamentul lasa nesancţionata conduita Preşedintelui, ratificând în întregime decretul acestuia.

Decizia Curţii Constituţionale ar fi trebuit să aibă efectul unui duş rece pentru toate aceste autorităţi din stat, care ar trebui să se preocupe de reinstaurarea echilibrului dintre puteri, pentru binele cetăţenilor. Atunci când o instituţie sau o autoritate iese din cadrul constituţional, reacţia normală este de a corecta derapajul şi rezolvă problema, nu de a îi ataca pe cei care o expun.

E important de ştiut de către toate forţele politice şi diverşii comentatori care fac retorica autocraţiei că statul de drept nu este suspendat în perioada stării de urgenţă. Acest fapt este subliniat de toate instituţiile internaţionale, care atrag atenţia cu privire la posibilele derapaje autocratice ce pot apărea în astfel de perioade.

“Este necesar să se prevină că această criză provocată de COVID-19 să se transforme într-o catastrofă pentru statul de drept. (…) Criză ar trebui să ne ofere o binevenită oportunitate de a demonstra că UE ne poate proteja chiar şi faţă de propriile guverne“, sublinia Jose Igreja Matos, preşedintele Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ-AEM).

“Acestea sunt momente dificile pentru noi, cu multe constrângeri asupra democraţiei şi a statului de drept (…). Cu toate acestea, este şi un timp în care putem învăţa multe despre noi înşine şi despre importanţa statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar. Tocmai în perioadele de pandemie, ambele sunt esenţiale. Măsurile dificile, care au fost puse în aplicare în întreaga lume, nu pot fi menţinute cu încredere şi nu pot fi prezervate, cu excepţia cazului în care există stat de drept şi încrederea unui sistem judiciar independent pentru a aplica aceste legi în mod echitabil“, a declarat şi Tony Pagone, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ-UIM).

Cu o populaţie speriată, închisă în casă, rămâne instituţiilor abilitate rolul de a apăra statul de drept, drepturile şi liberatile fundamentale. Este exact ce au făcut Avocatul Poporului şi Curtea Constituţională, indeplinidu-şi menirea constituţională de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale garantate de Constituţie într-un moment extrem de dificil.

Un apel la vigilentă a fost lansat şi de Felipe Marques, preşedintele MEDEL, care a cerut “întregii comunităţi juridice europene, inclusiv organizaţiilor specializate pe drepturile omului, asociaţiilor de avocaţi şi magistraţi, mediului academic, să se pună în slujba persoanelor afectate de încălcarea drepturilor lor fundamentale şi să atragă atenţia asupra oricăror abuzuri ale autorităţilor care profită de pandemie“.

AMR, UNJR, AJADO şi APR subliniază că, la 30 de ani de la căderea dictaturii comuniste, este de aşteptat ca toate instituţiile statului român să înţeleagă şi să respecte valorile constituţionale supreme, adică statul de drept, democraţia şi drepturile fundamentale ale omului, să le apere atunci când sunt în pericol şi să le restabilească atunci când sunt încălcate. Instaurarea unei autocraţii profitând de o “stare excepţională” este deja o reţetă brevetată de istorie, motiv pentru care am sancţionat şi vom sancţiona public orice retorică ce o poate precede.

jud. dr. Andreea Ciuca
AMR

jud. Dana Girbovan
UNJR

jud. Florica Roman
AJADO

proc. Elena Iordache
APR