Reacție dură a lui Remus Pricopie la desființarea CNATDCU: „Nu e o reformă care să justifice un referendum!“

Reacție dură a lui Remus Pricopie la desființarea CNATDCU! Rectorul SNSPA la decizia Biroului Permanent al Consiliului Rectorilor de a organiza referendum în universități pentru a decide soarta celui mai important for în analizarea plagiatelor: CNATDCU.

„Desființarea CNATDCU’ nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației”, spune Pricopie.

Reacție dură a lui Remus Pricopie la desființarea CNATDCU: Consultarea universităților

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) susține că organizarea referendumului nu ar trebui exclusă în totalitate. Pricopie condiționează acest referendum de întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. În aceste condiții, Pricopie susține că se poate afla ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector ocupă simultan și funcții de decizie politică. Așa s-ar putea afla dacă universitarii din România sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector.

„Deși oficial nu am primit nicio informare de la conducerea CNR, am aflat din presă că se intenționează declanșarea unui proces complex de consultare a universităților pe tema “desființării CNATDCU”, consultare care ar îmbrăca forma unui referendum organizat în fiecare universitate“, spune Remus Pricopie.

Întrebări lansate de rectorul SNSPA

Ca profesor într-o școală de guvernare, nu pot să nu fac unele precizări:

„Desființarea CNATDCU” nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației.

Întoarcerea la popor” este, la prima vedere, un instrument democratic, care, de regulă, crește nivelul de participare al cetățenilor la adoptarea unor decizii. Cu toate acestea, el poate fi folosit și într-o manieră speculativă, capabilă să denatureze caracterul democratic al consultării, mai ales dacă în spate nu sunt argumente clare în sensul reformei propuse.

Dacă informațiile din presă sunt corecte, nu este clar în ce calitate a propus Mihnea Costoiu desființarea CNATDCU: cea de senator, de membru al comisiei de specialitate din Parlamentul României, de secretar general al CNR sau de rector?“, susține Remus Pricopie.

Alte teme propuse pentru referendum

Remus Pricopie a adăugat că la consultarea universităților ar trebui introduse și alte teme.

„Deși mi se pare că se deturnează sensul conceptului de „referendum” pentru a „pune la colț” Ministerul Educației și Cercetării, care nu a ținut cont de „recomandările” conducerii CNR cu privire la constituirea noului CNATDCU, nu exclud ca, în calitate de rector al SNSPA, să susțin această propunere. Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord că o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector.

Recomandarea mea către anumiți colegi rectori (nu foarte mulți, aproximativ 4-5) este să lase jocurile politice și să se ocupe de universitățile pe care le conduc.

PS: Va veni momentul – curând – în care partidele politice vor trebui să se pronunțe pe acest abuz de putere al unor rectori. Abia aștept să văd cum vor transpune în practică discursurile electorale dominate de principii, valori și angajamente legate de buna guvernare.”, spune Remus Pricopie.